Zamfir Ciceu: Nu voi tolera tăierea haotică a pădurilor Maramureşului

Zamfir Ciceu: Nu voi tolera tăierea haotică a pădurilor Maramureşului
Maramureşul este o zonă cu o spectaculoasă civilizaţie a lemnului. Aici prelucrarea lemnului a constituit – şi încă mai constituie – un mod de viaţă. S-a cioplit în lemn, s-a construit, s-a sculptat. Însă, omul simplu de la sat, maramureşeanul de bun simţ, nu şi-a tăiat niciodată haotic pădurea moştenită de la părinţi,  ci cu grijă şi cu respect, tocmai pentru a-i asigura perpetuarea. A tăiat doar copacii mici, strâmbi, uscaţi, lăsând copacii semeţi să ducă pădurea mai departe. Copacii drepţi şi semeţi nu se tăiau decât cu parcimonie, atunci când îţi făceai o casă, când doreai să construieşti durabil.
Îmi amintesc de poveştile bunicilor mei, ale bătrânilor satului meu, de când eram copil. Bătrânii satului spuneau că – atunci când merg după lemne de foc în pădure – caută să taie lemnele cele mai strâmbe, cele mai slabe sau pe cele uscate. Aceasta tocmai din respect pentru pădure.
După 1990 a crescut spectaculos pondera tăierilor ilegale a pădurilor şi a scăzut semnificativ controlul statului în acest domeniu. S-a tăiat haotic, s-a tăiat criminal se o mână de oameni care s-au îmbogăţit, care şi-au construit afaceri de succes furând din pădurile statului. Zeci de hectare din pădurile României au fost rase fără milă, sub ochii autorităţilor. Trist este faptul că, mulţi dintre cei care au furat, erau tocmai cei care aveau sarcina de a păzi pădurea, de a o ocroti. Deşi  pădurea aparţine statului, arborii sunt valorificaţi de firme private. Este o reţetă pe care guvernarea portocalie a generalizat-o. Se pare că aceşti oameni sunt cei care n-au auzit niciodată de proverbul: “Codru-i frate cu românul”. În doar câţiva ani, suprafaţa împădurită a României a ajuns la 27%, cu 5% sub media europeană,  lucru care ar trebui să îngrijoreze autorităţile statului. Dar acestea sunt preocupate mai mult de propriile contracte cu statul – avantajoase şi derulate la limita legalităţii. Maramureşul, altădată atât de bogat în păduri, a rămas fără o mare parte a acestora. Sunt dealuri întregi de pe care pădurile au dispărut peste noapte. Guvernările trecute n-au intervenit în nici un fel pentru a opri acest masacru.  Politicile de regenerare a pădurilor, de renaştere a acestei bogăţii a ţării nu au fost niciodată o prioritate pentru guvernele portocalii. Viziunea generală a guvernării PDL a exlcus temele de mediu.
Urmările defrişărilor masive se văd la tot pasul: alunecări de teren, climă schimbată, secetă, furtuni. Ni se pare ciudat că se întâmplă toate acestea, dar de prea puţine ori ne uităm spre cauze. Suntem tentaţi doar să ne mirăm de efecte.
Depinde de noi, de fiecare ca aceste efecte nefaste să nu se mai producă. Trebuie să le îndepărtăm cauzele iar acest lucru se poate face printr-o strategie de mediu, prin programe şi proiecte concrete de regenerare a pădurii. Şi mai ales prin stoparea defrişărilor masive. Adică prin respectarea riguroasă a legii, prin pedepsirea celor care fură, taie şi măcelăresc pădurea, făcând din aceasta un mod de viaţă. 

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.