Mărțișorul între tradiție și superstiții

Mărțișorul între tradiție și superstiții

Mărţişorul, acel mic obiect prins într-un şnur alb cu roşu este un simbol al primăverii care se apropie, dar şi al speranţei, fiind învestit cu forţa renaşterii şi dăruit celor dragi pentru a le aduce noroc. Sighetenii sunt legaţi de tradiţie, lucru demonstrat şi de această dată, cu ocazia zilei de 1 martie.

În general, semnificaţia femeile şi fetele primesc mărţişoare şi le poartă pe durata lunii martie, ca semn al sosirii primăverii, iar firelor alb şi roşu ce se împletesc într-un şnur de care este prins un mic obiect este relevată şi de unele legende. Astfel se spune că Soarele ar fi coborât pe pământ în chip de fată frumoasă şi ar fi fost ţinut prizonier de un zmeu. Pentru a-l elibera, un voinic s-a luptat cu zmeul vărsându-şi sângele în zăpadă. Soarele a urcat din nou pe cer şi, în locurile în care zăpada s-a topit, au răsărit ghiocei – vestitori ai primăverii.

Originile sărbătorii mărţişorului nu sunt cunoscute exact, dar se consideră că ea a apărut pe vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii, în luna lui Marte. Sighetenii astăzi au plecat cu mic cu mare să cumpere, să ofere dar şi să primească mărtişoare. Centrul municipiului s+a îmbrăcat în sărbătoare astăzi, o sărbătoare foarte colorată şi însorită. Hoinărind pe străzile oraşului, l+am întâlnit pe Liviu Onea, cosarul european cum îl cunosc sighetenii. Îmbrăcat într+un costum impecabil de cosar, înarmat cu peria, instrumentul său de lucru, a împărţit mărtişoare doamnelor care au avut norocul să+l întâlnească astăzi prin oraş.

Comercianţii acestui simbol al primăverii par a fi mulţumiţi de cum au mers afacerile anul acesta, deşi ne mărturisesc că s+au vândut mai mult mărţişoarele ieftine. Florăresele sunt cele care resimt cel mai mult criza financiară. Sighetenii au trecut în număr mic astăzi pe la tarabele cu flori, iar cei care au făcut+o au ales nu un buchet ci un fir de garoafa sau în cel mai fericit caz un trandafir. În prezent, mărţişorul este purtat întreaga lună martie, după care este prins de ramurile unui pom fructifer. Se crede că aceasta va aduce belşug în casele oamenilor.

Se zice că dacă cineva îşi pune o dorinţă în timp ce atârnă mărţişorul de pom, aceasta se va împlini numaidecât. La începutul lui aprilie, într-o mare parte a satelor României şi Moldovei, pomii sunt împodobiţi de mărţişoare. În Transilvania, mărţişoarele se atârnă de uşi, ferestre, de coarnele animalelor domestice, întrucât se consideră că astfel se vor speria duhurile rele. Mărţişorul este o tradiţie în România, Republica Moldova şi teritoriile învecinate locuite de români sau aromâni. Obiceiuri similare sunt întâlnite în Bulgaria, Albania, Macedonia.

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.