Cea mai mare sărbătoare religioasă a toamnei – Naşterea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mică – este încărcată de semnificaţii şi tradiţii. Din această zi, toamna îşi intră în drepturi, iar plantele nu mai sunt bune de leac. An de an, în 8 septembrie, se fac pelerinaje la lăcaşurile de cult, iar prilej de sărbătoare este şi pentru cei care îşi serbează onomastica.
La 1 septembrie s-a intrat în anul nou bisericesc, iar sărbătoarea Sfintei Marii Mici este prima mare sărbătoare religioasă a bisericii. Tradiţia spune că în această zi, cei care îşi doresc să aibă copii trebuie să îşi îndrepte rugile spre Prea Curata Fecioară. Fiind o sărbătoare religioasă, sunt prevăzute şi o serie de interdicţii.
Interdicţia de muncă, în primul rând – muncă brută, fizică. Bărbaţii să nu lucreze în gospodărie, să nu iasă la câmp, iar femeile să nu coase şi să nu spele haine. Dar, în acelaşi timp, din a doua zi pot începe lucrările agricole de toamnă. Este ziua în care încep gâzele şi reptilele să dispară, să intre în pământ astfel că la 14 septembrie ele să îşi găsească culcuşul pentru iarnă.
8 septembrie este ultima zi în care mai pot fi culese plantele de leac pentru că din această zi ele îşi pierd proprietăţile terapeutice, spun etnografii.
E o zi în care ne amintim şi de morţii noştri. Femeile duc la biserică fructe şi pâine pe care o dau mai departe săracilor, ca ofrandă adusă celor plecaţi în cealaltă lume dar este şi şi ziua în care putem spune La mulţi ani celor care poartă acest nume.
Peste 1.800.000 de femei care poartă numele de Maria şi derivatele acestuia îşi sărbătoresc onomastica în 8 septembrie alături de alţi 400.000 de bărbaţi, care se numesc Marian sau Marin.
Lasa un raspuns