Corespondentul AGERPRES, Cornel Ciobanu, transmite: Cetățenii Republicii Moldova obțin de luni regim liberalizat de vize pentru călătorii în toate statele membre ale spațiului Schengen (plus România, Bulgaria, Cipru și Croația), după aproape patru ani de negocieri, decizie a UE calificată drept una istorică de actuala guvernare pro-europeană de la Chișinău, care intenționează în scurt timp să semneze și Acordul de asociere la UE.
În același timp, o mare parte din cetățeni optează pentru aderarea țării la Uniunea vamală Rusia-Belarus-Kazahstan și consideră liberalizarea regimului de vize drept o acțiune care nu îi va aduce prea mari beneficii.
Din 28 aprilie, cetățenii moldoveni vor putea călători fără vize pe un termen de 90 de zile pe parcursul a șase luni în toate statele membre ale UE, cu excepția Marii Britanii și a Irlandei, plus statele membre Schengen care nu fac parte din UE — Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein. Aceștia însă nu vor avea dreptul de muncă, studii și reîntregirea familiei. Vor putea beneficia de acest regim doar deținătorii pașapoartelor biometrice. În prezent, din cei aproximativ 2,5 milioane de cetățeni moldoveni care dețin pașapoarte, aproximativ 750.000 au pașapoarte biometrice.
Republica Moldova a început negocierile cu UE privind liberalizarea regimului de vize la 15 iunie 2010, la mai puțin de un an după venirea la guvernare a actualei alianțe pro-europene. Inițial, autoritățile anunțau că aceste facilități vor fi obținute până la sfârșitul anului 2012, iar actualul premier, fostul ministru al afacerilor externe Iurie Leancă a anunțat chiar că va demisiona dacă nu va finaliza negocierile până la termenul respectiv. La începutul anului 2013, guvernul de atunci a declarat că Leancă a depus o cerere de demisie, dar fostul premier Vlad Filat nu a acceptat-o.
Chiar și așa, Republica Moldova este primul stat membru al Parteneriatului Estic care a obținut liberalizarea regimului de vize.
Negocierile au început acum aproape patru ani, dar deciziile favorabile Republicii Moldova s-au intensificat la sfârșitul lunii noiembrie 2013, când devenise clar că Ucraina nu va semna Acordul de asociere, acțiune preconizată pentru reuniunea Parteneriatului Estic de la sfârșitul lunii noiembrie 2013. Unii analiști politici de la Chișinău susțin că liberalizarea a fost urgentată de UE inclusiv în contextul situației din Ucraina.
Procesul de negocieri a fost unul destul de dificil pentru autoritățile de la Chișinău care au fost nevoite să adopte un șir de legi nepopulare, precum așa numită lege antidiscriminare, care acordă unele garanții și drepturi minorităților sexuale și care a provocat un val de proteste ale opoziției și bisericii ortodoxe (subordonate Bisericii Ortodoxe Ruse n.red), sau introducerea unor puncte migraționale de-a lungul Nistrului, la hotarul administrativ cu regiunea secesionistă transnistreană, ceea ce a adus noi critici din partea opoziției, care susține că astfel Chișinăul a renunțat la Transnistria.
În plus, negocierile au coincis și cu perioade de crize politice intense, precum cea de la începutul anului 2012, când Republica Moldova a fost la un pas de alegeri anticipate în cazul în care nu reușea alegerea șefului statului, sau cea din prima jumătate a anului 2013, când a căzut guvernul în contextul unei crize din alianța de guvernare care a fost depășită cu greu.
Partide din Coaliția Pro-Europeană de la Chișinău intenționează să marcheze cu fast, în Piața Marii Adunări Naționale, liberalizarea regimului de vize, dar aceasta este privită relativ sceptic de către o bună parte a populației din Republica Moldova, cel puțin potrivit datelor, prezentate săptămâna trecută la Chișinău, ale ultimului Barometru al Opiniei Publice, care este considerat cea mai importantă cercetare sociologică de peste Prut. Astfel, doar 50% dintre respondenți au declarat că în opinia lor liberalizarea regimului de vize este importantă, iar cealaltă jumătate consideră viceversa. Doar unul din patru respondenți consideră că anularea regimului de vize va facilita realmente călătoriile peste hotare. 54% nu cred că vor beneficia de regimul fără vize, fie din considerentul că nu planifică să călătorească (34%), fie că nu dispun de resurse financiare necesare (20%). Fiecare al zecelea respondent dispune de pașaport românesc.
De fapt, un studiu publicat de Soros România în noiembrie 2013 arăta, potrivit Unimedia, că aproximativ jumătate de milion de cetățeni moldoveni dețineau și cetățenia României (adică unul din șapte cetățeni), astfel, în opinia unor experți, fiind explicat și interesul scăzut al unor cetățeni moldoveni față de liberalizarea regimului de vize. În plus, cel puțin jumătate de milion de cetățeni, iar potrivit unor date, numărul acestora se ridică la aproape un milion, sunt plecați la muncă peste hotare, dintre care mai mult de jumătate în Rusia. Astfel că, potrivit sondajelor, numărul celor care ar vota pentru aderarea Republicii Moldova la UE este de aproximativ egal sau chiar un pic mai mic decât al celor care ar opta pentru Uniunea vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. De altfel, numărul pro-europenilor a scăzut de la aproximativ 65-70% în anii 2006-2010 la mai puțin de 50% în prezent. Acest lucru este cauzat, potrivit experților, de criza din UE, dezamăgirea în actuala guvernare pro-europeană de la Chișinău, dar și de faptul că Partidul Comuniștilor, cea mai influentă forță politică, după ce a început procesul de integrare europeană în timpul guvernării sale (2001-2009), a declarat în ultimii ani că se pronunță pentru apropierea de structurile integraționiste euroasiatice, controlate de Rusia.
În același timp, autoritățile de la Chișinău declară drept un ‘succes istoric’ decizia UE de a liberaliza regimul de vize și declară continuarea procesului de integrare europeană drept prioritate națională. Republica Moldova a înregistrat o apropiere fără precedent de UE în ultima jumătate de an, pornind de la parafarea Acordului de Asociere la sfârșitul lunii noiembrie 2013, decizia de liberalizare a regimului de vize, urgentarea semnării Acordului de asociere care îl va cuprinde și pe cel de liber schimb, care inițial era preconizată pentru luna septembrie, iar în prezent se vorbește despre luna iunie sau chiar sfârșitul lunii mai și recenta rezoluție a Parlamentului European care susține perspectiva europeană a Republicii Moldova și care face apel ca imediat după semnarea Acordului de asociere să se treacă la ratificarea completă a acestuia, până la finalizarea mandatului actualei Comisii Europene. Chișinăul nu exclude că peste un an ar putea cere și statutul de stat candidat la UE.
Totuși, parcursul european al Republicii Moldova, sprijinit puternic și de România, nu este ireversibil, cel puțin până la alegerile parlamentare care urmează să se desfășoare la sfârșitul acestui an, la care partidele din actuala Coaliție Pro-Europeană se vor confrunta cu Partidul Comuniștilor, care optează pentru apropierea de Rusia și ai cărui reprezentanți au declarat că ar putea denunța Acordul de asociere la UE. Potrivit sondajelor, cei doi poli politici au șanse aproximativ egale, astfel că va depinde de actualele autorități dacă vor putea convinge majoritatea populației și în special pe cei indeciși și pe cei dezamăgiți să aleagă vectorul de dezvoltare european, și nu revenirea la URSS, după care o bună parte din populația Republicii Moldova mai este nostalgică.
Lasa un raspuns