Corespondentul AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Câteva sute de persoane au venit duminică în Piața de pește din Bruxelles pentru a vedea dansuri, muzică populară, creații ale meșterilor populari din județul Vâlcea, precum și pentru a se delecta cu produse culinare autohtone în cadrul celei de-a noua ediții a festivalului "Primăvară românească", organizat de casa de cultură belgo-română Arthis. De asemenea, românii au avut prilejul să-l asculte pe Gabriel Cotabiță și să cânte împreună cu el.
Românii prezenți în număr mare la festival au avut ocazia să asculte grupurile folclorice "Haiducii" și "Rapsodia vâlceană", dar o impresie deosebită a făcut și ansamblul belgian Vitrifolk, ai cărui membri trecuți în mare parte de mult de prima tinerețe au arătat cât de bine stăpânesc dansurile populare românești.
Pierre Parent, liderul grupului, susține că el și ceilalți membri practică dansurile românești de zece ani, deși ansamblul este format de aproape 20. El mai spune că alegerea de a dansa folclor românesc a venit de la sine și că probabil rolul principal l-a avut muzica. "Cred că și acum ascultăm aici mai multă muzică populară decât unii români", spune belgianul în vârstă de 66 de ani.
El spune că împreună cu cei circa 30 de membri ai grupului merge de mai multe ori pe an în România, unde are foarte mulți prieteni dansatori. "În România au mai puține probleme în a găsi oameni care să danseze. Aici în Belgia oamenii nu vor să danseze, dar în România există numeroși oameni care dansează fără probleme", afirmă acesta.
În timp ce mulți dintre cei prezenți se uitau la dansuri populare sau ascultau melodii folclorice, meșterul popular Eugen Pătru, din comuna Vlădești, județul Vâlcea, le arăta copiilor belgieni cum se fabrică vasele din ceramică la o roată de olărit. El afirmă că belgienii au fost "puțin mai reci", dar spune că asta este de așteptat, atâta timp cât aceștia nu au ocazia să vadă astfel de meșteșuguri nici măcar la televizor.
"Trebuie să-i introducem în atmosfera artei populare, pentru că la ei e deja lipsă arta populară. Suntem printre puținele țări care mai avem artă populară. E un impact plăcut asupra lor, dar totuși ne privesc de la distanță, n-au văzut așa ceva până acum cred că nici la televiziune. Noi încercăm să arătăm tot ce e mai frumos, să arătăm autentic din toate punctele de vedere, și al lucrului și noi personal. Acum să vedem ce o să urmeze, care vor fi impresiile după această manifestare", a declarat meșterul popular.
El afirmă că străinii care sunt cel mai interesați de obiecte din ceramică vin la târgurile din România, dar afirmă că și festivalurile internaționale își au utilitatea lor. "Noi făcându-ne reclamă, lăsându-ne o carte de vizită, un număr de telefon eventual, suntem contactați în țară direct. Și deja avem destule contacte, avem și cu japonezii, și cu coreenii, nu ne văităm din punctul ăsta de vedere", mai spune Eugen Pătru, care deplânge totuși faptul că arta populară este prea puțin promovată și ajutată, inclusiv de către mass-media.
De aceeași părere este și sculptorul în lemn Vasile Ene, din Râmnicu Vâlcea, care și-ar dori ca statul român să facă pentru meșterii populari mai mult decât să le încaseze impozitele.
El afirmă că belgienii au fost interesați de obiectele din lemn aduse la Bruxelles. "Sunt foarte interesați pentru că sunt lucruri noi. Eu am un stil de sculptură care se întâlnește puțin mai rar. Și au fost interesați, au cumpărat, s-au uitat, m-au întrebat. Am majoritatea obiectelor de uz gospodăresc, dar decorate. Sunt solnițe de sare de cinci feluri, linguri mari, lingurițe, am și obiecte de cult — cruciulițe de două-trei feluri — și obiecte de podoabă, medalioane, lucrate din lemn de cireș și de nuc", își prezintă creațiile Vasile Ene.
PUBLICITATEÎntrebat dacă cineva și-ar putea asigura traiul de zi cu zi numai din practicarea unui astfel de meșteșug popular, bărbatul spune că după cheltuielile cu impozitele și cu aprovizionarea îi mai rămân cam 40% din ce câștigă. "Dar la pensie este un ajutor foarte binevenit, pentru că pensiile sunt așa cum sunt. Statul ne-ar putea ajuta mai mult dând o lege pentru cei care practică o artă populară autentică. Dar ni se cere fără să ni se ofere nimic", spune bătrânul meșter popular.
El speră că va putea transmite mai departe acest meșteșug tradițional, dar spune că poate unul din zece din tinerii pe care-i învață va ajunge să facă asta. "Am învățat până acum peste 20 de persoane, le-am pus cuțitul în mână, i-am învățat să lucreze. Cei care au imaginație merg mai departe, ceilalți bat pasul pe loc. Dar dacă din 25-30 de oameni doi sau trei merg mai departe este un câștig foarte mare. Pentru că vedeți, noi suntem în vârstă, tineri sunt destul de puțini, eu am ajuns la 70 de ani. Și tineretul care să dorească să sufere pentru munca asta nu prea se găsește", crede el.
Maria Foltea, din comuna Mihăiești, județul Vâlcea, a venit la festival cu un stand de costume tradiționale, broderii, păpuși și marionete. Femeia în vârstă de 58 de ani, care este și învățătoare, recunoaște că îi sunt foarte dragi copiii și că dorește ca ei "să ducă mai departe tradiția noastră românească, fiindcă arta populară ne vorbește despre muncă, talent și prietenie cu mai multă simțire decât cuvintele".
Despre cei care au venit să vadă costumele tradiționale și păpușile expuse, ea spune că "au venit, ne-au admirat lucrurile, ne-au fotografiat", dar de cumpărat au cumpărat mai puțin. Cu toate acestea, Maria Foltea spune că practică acest meșteșug din plăcere și pentru a transmite această tradiție mai departe.
"Am elevi pe care-i îndrum să păstreze și obiceiurile și să și lucreze, să ducă mai departe tradiția artei cusutului, pe care și eu am moștenit-o din familie și de la școală. Din plăcere fac tot ceea ce fac, pentru că așa am moștenit în familia noastră, așa și bunica, și străbunica, pentru a păstra această tradiție. Pot să spun că trebuie să ne apropiem de arta populară și s-o cinstim așa cum ne cinstim strămoșii, pentru că fiecare motiv în parte ne transmite un mesaj de la o generație la alta", mai afirmă ea.
Un alt moment așteptat al zilei a fost întâlnirea cu artiștii pop invitați la festival, Lorena Arrivas, Quentin Val, Mona Mihaela Trifu și Gabriel Cotabiță, capul de afiș al festivalului. Interpretul în vârstă de 58 de ani a arătat încă o dată că este un cântăreț cu priză la public și a reușit să-i facă pe români să cânte alături de el și să-l aplaude la scenă deschisă timp de zeci de minute.
Carmen Hopârtean, directoarea casei de cultură Arthis, susține că, în condițiile în care în acest an Eurovision-ul are loc în acest an mult mai devreme, iar câștigătorii preselecției din România — Paula Seling și Ovi — urmează să plece la Copenhaga chiar luni, a luat decizia să aducă o singură vedetă, "un interpret care să mulțumească toate vârstele".
"De asemenea, este o noutate faptul că acest festival a fost făcut și sub egida Radio Arthis, că au fost înmânate diplome la opt dintre voluntarii care sunt jurnaliști la Radio Arthis, iar diplomele au fost înmânate de către cei doi viceprimari ai orașului Bruxelles, prezenți aici. Standurile din punct de vedere calitativ au fost excepționale, au fost lucruri inedite ca războaiele de țesut orizontale și verticale, cu mătase, cu păr de capră, cu lână de oaie, sculptura în lemn, ceramica de Vlădești, păpușile, icoanele pe sticlă, de asemenea patiseria și toate preparatele culinare românești specifice de Paști, deși festivalul are loc la o săptămână după Paști", a mai spus organizatoarea festivalului.
Carmen Hopârtean susține că în timp ce festivalul a devenit popular și în rândul belgienilor, care acum îi telefonează pentru a se interesa când urmează să aibă loc. "Publicul belgian îmi dă telefon și mă întreabă când are loc Primăvara românească la Bruxelles pentru că vor să ofere cadouri, de exemplu ii, ceramică, vin cu copiii la ateliere, pentru că sunt foarte multe ateliere practice pentru copii. Cred că trebuie să le imprimăm în memorie că România este ca o operă de artă, este tezaurul folcloric care a mai rămas Europei și pe care, într-adevăr, noi îl păstrăm încă cu sfințenie", a declarat ea.
Lasa un raspuns