CUVINTE CU MINTE | Opționalul de folclor va ajunge și în Moisei [ autor: Măriuca Verdeș ]

Prin intermediul dnei. Prof. Ioana Tomoiaga, care predă deja acest opțional în Vișeu de Sus la ,,Liceul Tehnologic” a încurajat alți dascăli din imprejurimi să opteze pentru acest opțional. Astfel Hojda Vasile, dir. Școlii Gimnaziale Numărul 1 din Moisei, va opta pentru implementarea opționalului de folclor ,,Scoala rădăcinilor străbune” și în această localitate care va fi predat de d-na prof. Tomoiagă Ileana la clasa a VI-a. Elevii școlii și-au exprimat dorința de a învăța și descoperii cât mai multe din obiceiurile și tradițiile specifice locului. Cum ar fi:

Moisei….parcă un tărâm rupt din rai, deși istoria a fost nedreaptă cu această localitate și numai credința în Dumnezeu i-a ajutat pe oameni să meargă mai departe.

Comuna Moisei – de viță voievodală a făcut parte din cnezatul lui Bogdan, înainte de 1353. În Diplomele Maramureșene, Moiseiul este amintit începând cu 2.02.1365 cu mențiunea că este o comună demult organizată.

Localitatea Moisei face parte din Depresiunea Maramureșului și este amplasată la poalele munților Rodnei, cu masivul Pietrosul în partea de sus și Munții Maramureșului în partea de nord.

Moisei este un loc special prin peisajele incredibile, prin oamenii locului și frumoasele biserici ale căror turle și rugăciuni ajung până la cer.

Din etnografia zonei deși este o zonă centrală, Moiseiul păstrează încă multe locuri aparte din punct de vedere etnografic ( Izvorul Dragoș, Izvorul Negru, cătunele aflate la nord de Râul Vișeu) și câteva obiective turistice:

  • complexul monahal cu mănăstirea ,,Adormirea Maicii Domnului”
  • monumentul martirilor – compus din 12 figuri antropomorfe ,,Casa Muzeu și grupul statuar care expune mărturii referitoare la cei uciși în toamna lui 1944 de către trupele maghiare aflate în retragere.

Comuna Moisei este renumită în țară pentru tezaurul de arhitectură și artă populară ( sat cu structură tradițională ), instalații termice populare (mori, prive), port popular, obiceiuri populare tradiționale..

Arhaismele și regionalismele moiseienești dezvăluie caracterul, trăirile, atitudinea și filozofia oamenilor locului, într-o simplitate care de cele mai multe ori te surprinde. Frumusețea vorbelor și expresiilor moiseienești este dată uneori de încadrarea cuvântului în context, adeseori ritmat:

  • a sta hăptag-a sta de veghe lângă cineva

,,Lângă omu ce mi-i drag

Tătă noaptea – am stat hăptag,,

A se amnistui – a se potoli, a se liniști ,,Dacă mai amnistuiește-te și stăi locului!

Aldamaș – cinste făcută la încheierea unui târg ,,Hai să batem palma și să bem aldămașu!

Jocul duminical – constituia una dintre formele de manifestare a cetei feciorești. Organizarea jocului se făcea de către feciorii liberați de armată. Fetele care se plimbau în grupuri prin centrul satului erau luate de băieții și duse la joc după preferințele lor, deoarece fetele singure nu intrau la joc. Jocul începea cu un bărbătesc ,,urmat de strigăturile satirico muzicale la adresa fetelor – nu-i nmnică de mândra / Numa jiocul și sugna / pă mine tata m-a da/une vara n-oi grebla /  șî toamna n-oi săcera / numa cu sugnă oi umbla.De obicei la jocul duminical feciorii își jucau ,,drăguțele,,

Desfăcatul mălaiului, torsul lânii era un prilej de întâlnire a feciorilor cu fetele în clacă duminica seara, după ce apunea soarele.

În Moisei, claca se organiza de obicei duminică seara sau în orice seară a săptămânii, începea după ce se înnopta și ținea până după miezul nopții. Se horeau cântece lirice, iar fetele și feciorii se tăvăleau prin pănuși.

O altă ocazie folclorică de întâlnire a tinerilor o constituia șăzătoarea. În Moisei, săzătoarea avea o serie de practici precum: vergelul, gălețaua, despărțitul și în mod special săzătoarea din Sara Crăciunului.

Particularitatea șezătorii din ,,Sara Crăciunului” era ,,înstruțatul cujmelor” feciorilor de către fete și ,,înstruțatul stolnicului”, acesta rămâmănea acolo până în noaptea de ,,Sânt Văsâi”, fiind folosit de fete în diferite practici de ghicire a ursitei. Jocurile specifice moisăienilor erau: bărbătescul, coasa și rața.

Din dragoste pentru valorile folclorice ale locului Asociația „Vatra Moiseienească” condusă de d-na prof. Ioana Tomoiaga a reînviat anumite tradiții și obiceiuri ale locului, insuflându-le copiilor interesul pentru identitatea locală, încurajându-i să studieze și la școală acest opțional.

Informațiile despre Moisei sunt primite de la D-na Prof. Ioana Tomoiaga.

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.