Cum valorificăm eficient lemnul tăiat legal din pădure?

Deși fenomentul tăierilor ilegale de lemn ar trebui să ne îngrijoreze, totuși, comparativ cu alte state occidentale, în România avem un sistem bun de gospodărire a pădurilor. Concluzia le aparține experților în programe forestiere de la WWF România. Tot aceștia vin și cu soluții pentru o valorificare cât mai eficientă a lemnului tăial legal și exploatat într-un mod cât mai productiv.

Ce se întâmplă cu pădurile care produc? La această întrebare răspunde sigheteanul Radu Vlad, coordonator programe forestiere la WWF România.

”Azi, la Sighet, dacă discutăm despre lemn, ne gândim că economia orașului este susținută de industria de prelucrare a lemnului.  În România trebuie să înțelegem că avem un sistem bun de gospodărire a pădurilor, conducem pădurile pe cicluri lungi,undeva la 120 de ani, ca să maximizăm rolul funcțional al pădurii, inclusiv din punct de vedere economic, adică producem sortimente superioare, lemn pentru cherestea, pentru furnire estetice, furnire tehnIce. Noi nu tăiem pădurea la 60 de ani ca în alte țări, ca să facem celuloză sau să facem peleți. Noi conducem pădurea pe cicluri lungi , ori conducerea pădurii pe cicluri lungi, asta înseamnă și eforturi financiare din partea administratorului și a proprietarului”, spune Radu Vlad.

Ce se întâmplă ulterior cu lemnul pe care-l recoltăm? Mai puțin de 10% din acest lemn ajunge să fie prelucrat superior, spune expertul în programe forestiere.

”Majoritatea lemnului din România  pleacă, nu cum se vehiculează, sub formă export buștean, ci în formă prelucrat primar, adică cherestea, peleți, unde valoarea adăugată este foarte mică. Alchimia transformării lemnului în aur verde, este valorificarea superioară a lemnului, să creeze locuri de muncă, exportând materie primă, exporți și locuri de muncă. Aici vedem foarte bine ce se întâmplă Maramureș”, spune Radu Vlad.

Pentru a înțelege mai bine care este situația, Radu Vlad vine cu exemple concrete.

” Vă dau un exemplu ca să fie foarte clar, dacă la fabricile de mobilă din Sighet, facem un calcul, la fiecare metru cub prelucrat, se întorc taxe la stat,  pană în 75 de euro. Atunci când faci cherestea, bușteni sau peleți, poți să ajungi ca această taxă să fie sub un euro, valoarea adăugată pe care o întorci statului, nu mai discut aici de salriile pe care le oferi. Deci iată, asta este soluția. În felul ăasta scade și presiunea pe pădure,nu-ți trebuie cantități uriașe să exploatezi. Din puțin, oferi mai mult. De exemplu, o fabrică din Sighet prelucrează undeva la 200 000 de metri cub, echivalent lemn rotund și  dă locuri de muncă pentru 1000 de oameni.  O altă fabrică din România prelucrează milioane de metri cubi și are sub o mie de angajați”, explică coordonatorul de proiecte de la World Wide Fund.

Pe larg despre acest subiect, dar și despre importanța conservării pădurilor virgine și problema tăierilor ilegale, în emisiunea de azi ”Lucruri, fapte și oameni de valoare”, de la ora 18:30, la TV Sighet.

 

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.