Consilierii locali din Baia Mare vor vota mâine pentru renunțarea la clădirea fostei Școli Civile de Fete mai târziu Palat Episcopal?

Pe ordinea de zi a ședinței de Consiliu Local Baia Mare din 12 aprilie se află și hotărârea propusă de primarul Municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheș, neexercitarea de către Municipiul Baia Mare a dreptului de preemţiune pentru imobilul monument istoric ,,Fostul palat episcopal,azi Intreprinderea de tricotaje,, situat în Baia Mare,str. V.Lucaciu nr. 61. Oare câți dintre consilierii locali vor vota renunțarea la clădirea emblematică al orașului? Generațiile următoare vor vedea doar din fotografii clădirea istorică, spunând cu tristețe în sinea lor ” orașul nu l-a vrut, orașul nu a făcut nimic pentru a o salva”!

Pentru a distruge o comunitate, e suficient să-i ștergi cu buretele trecutul (demolarea monumentelor și simbolurilor”, spune Bogdan Hodorogea, consilier local USR Baia Mare.

De patru ani facem apeluri către executivul primăriei Baia Mare pentru salvarea clădirii fostului Palat Episcopal, clădire monument istoric. Nu doar că am fost ignorați, dar prin proiectul de hotărâre de Consiliu Local înaintat de primarul Cătălin Cherecheș pentru ședința de mâine, 12 aprilie 2023, se propune renunțarea definitivă la salvarea acestui obiectiv arhitectural de către actuala administrație. Fac apel la consilierii locali care servesc interesele cetățenilor și nu pe cele ale dezvoltatorilor imobiliari, să respingă acest proiect și sa participe la procesul de salvare a acestei clădiri, declară Dan Ivan, senator USR Maramureș.

Începând cu anul 1898, clădirea s-a aflat în proprietatea tabulară a statului, în ea a funcționat din 1892 Școala Civilă de Fete. Odată cu înființarea Episcopiei greco-catolice a Maramureșului, autoritățile locale ale orașului Baia Mare s-au îngrijit ca nou înființata eparhie să aibă o reședință potrivită pentru episcopul ei, hotărând astfel să cedeze clădirea Școlii Civile de Fete. În 1929, autoritățile locale ale orașului Baia Mare au propus statului român un schimb de clădiri, adică ofereau statului edificiul liceului de pe strada Crișan, în schimbul Școlii Civile de Fete de pe strada Vasile Lucaciu, care urma să devină reședința episcopului greco-catolic. Din corespondența anilor 30 ai secolului trecut, rezultă că autoritățile de la București nu au fost de acord ca Episcopia greco-catolică de Maramureș să își înscrie în cartea funciară dreptul de proprietate asupra clădirii gimnaziului de fete, drept exprimat fără echivoc de autoritățile vremii ale orașului Baia Mare.

După confiscarea tuturor averilor pe care le-a avut Biserica greco-catolică în anul 1948, clădirea reședinței episcopului greco-catolic din Baia Mare a fost preluată de stat și transformată la început în Centrul Regional de Proiectare în construcții, iar la mijlocul anilor 1960 în Întreprinderea de Tricotaje. După 1989, Episcopia greco-catolică de Maramureș a efectuat nenumărate demersuri pentru retrocedare, însă cererea i-a fost respinsă cu motivația că ʺEpiscopia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, Maramureș nu a avut niciodată intabulat dreptul de proprietateʺ. În perioada imediat următoare respingerii cererii de retrocedare, Întreprinderea Tricomar a intrat în procedură de faliment, iar din cauza faptului că de-a lungul vremii acumulase datorii către Statul Român, clădirea a fost conferită unui lichidator, care a pus-o în vânzare pentru a recupera datoriile. Biroul eparhial de presă al Episcopiei greco-catolice de Maramureș arată că această clădire nu a fost cumpărată de nimeni și, din păcate, a rămas în grija tuturor și a nimănui. Din cauza vijeliei din 17 septembrie 2017, o parte a acoperișului clădirii a fost avariată și timp de șase luni nimeni nu a intervenit pentru a repara stricăciunile provocate de intemperii. Degradarea clădirii a culminat cu dărâmarea din noaptea de 22 spre 23 martie din 2018 a acelei părți care se afla sub porțiunea de acoperiș avariată, de atunci e într-o continuă degradare.

 

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.