Pe ordinea de zi a ședinței de Consiliu Local Baia Mare din 12 aprilie se află și hotărârea propusă de primarul Municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheș, neexercitarea de către Municipiul Baia Mare a dreptului de preemţiune pentru imobilul monument istoric ,,Fostul palat episcopal,azi Intreprinderea de tricotaje,, situat în Baia Mare,str. V.Lucaciu nr. 61. Oare câți dintre consilierii locali vor vota renunțarea la clădirea emblematică al orașului? Generațiile următoare vor vedea doar din fotografii clădirea istorică, spunând cu tristețe în sinea lor ” orașul nu l-a vrut, orașul nu a făcut nimic pentru a o salva”!
”Pentru a distruge o comunitate, e suficient să-i ștergi cu buretele trecutul (demolarea monumentelor și simbolurilor”, spune Bogdan Hodorogea, consilier local USR Baia Mare.
”De patru ani facem apeluri către executivul primăriei Baia Mare pentru salvarea clădirii fostului Palat Episcopal, clădire monument istoric. Nu doar că am fost ignorați, dar prin proiectul de hotărâre de Consiliu Local înaintat de primarul Cătălin Cherecheș pentru ședința de mâine, 12 aprilie 2023, se propune renunțarea definitivă la salvarea acestui obiectiv arhitectural de către actuala administrație. Fac apel la consilierii locali care servesc interesele cetățenilor și nu pe cele ale dezvoltatorilor imobiliari, să respingă acest proiect și sa participe la procesul de salvare a acestei clădiri”, declară Dan Ivan, senator USR Maramureș.
Începând cu anul 1898, clădirea s-a aflat în proprietatea tabulară a statului, în ea a funcționat din 1892 Școala Civilă de Fete. Odată cu înființarea Episcopiei greco-catolice a Maramureșului, autoritățile locale ale orașului Baia Mare s-au îngrijit ca nou înființata eparhie să aibă o reședință potrivită pentru episcopul ei, hotărând astfel să cedeze clădirea Școlii Civile de Fete. În 1929, autoritățile locale ale orașului Baia Mare au propus statului român un schimb de clădiri, adică ofereau statului edificiul liceului de pe strada Crișan, în schimbul Școlii Civile de Fete de pe strada Vasile Lucaciu, care urma să devină reședința episcopului greco-catolic. Din corespondența anilor 30 ai secolului trecut, rezultă că autoritățile de la București nu au fost de acord ca Episcopia greco-catolică de Maramureș să își înscrie în cartea funciară dreptul de proprietate asupra clădirii gimnaziului de fete, drept exprimat fără echivoc de autoritățile vremii ale orașului Baia Mare.
Lasa un raspuns