Video | Aniversare la Bastionul Măcelarilor: 10 ani de la preluarea în administrare de către Muzeul Județean Maramureș

10 ani s-au scurs de la preluarea în administrare de către Muzeul Județean Maramureș a bătrânului turn de apărare, monument de importanță națională, după proiectul Restaurarea și revitalizarea Bastionului Măcelarilor din Baia Mare, Maramureș (2009-2011), proiect realizat de Consiliul Județean Maramureș și parteneri din România și Norvegia.

Bastionul Măcelarilor din Baia Mare face parte din vechiul sistem de fortificații al orașului care timp îndelungat a fost situat, alături de Turnul Roșu, Bastionul Dogarilor și Turnul de Sânge, pe una dintre principale căi de acces spre oraș.

În anul 1469, în 9 noiembrie, printr-un document privilegial regele Matia Corvin permite oraşului Baia Mare să ridice ziduri de piatră în scop de apărare, ziduri care erau străjuite de șapte turnuri.Bastionul Măcelarilor a făcut parte din această împrejmuire de piatră străjuind Poarta de Sud a cetăţii, una din cele patru porţi principale de intrare în oraş.

Conform documentelor existente în cadrul Arhivelor Naţionale Maramureş, acest bastion a fost ridicat undeva prin anul 1547, de către un anume Gaspar Dragyi, cu aprobarea regelui Matei Corvin. Zidurile au fost construite din piatră şi au o grosime de un metru de formă circulară cu două niveluri. Nivelul 1 este compus dintr-un spaţiu boltit care servea la depozitarea muniţiei, iar nivelul 2, care are spre exterior în zid goluri serveau drept metereze.

Turnul Măcelarilor se mai numea şi al “Muniţiilor”, deoarece aici îşi ţineau soldaţii de la acea vreme armele şi praful de puşcă. Se numea al “măcelarilor” pentru că această breaslă avea îndatorirea să-l folosească pentru a apăra cetatea de eventualele atacuri străine, de atacul românilor moldoveni. Breasla măcelarilor era cea mai mare şi puternică dintre toate celelalte existente la acea vreme în cetatea Băii Mari.

De-a lungul timpului, Bastionul Măcelarilor a fost afectat de evenimente, consemnate în documente, fiind refăcut de mai multe ori. Parțial a fost deteriorat în anul 1567, iar distrugeri mai mari, la fel ca și celelalte turnuri de apărare, a suferit în anii 1672 și 1689, când orașul a fost atacat de trupele imperiale austriece.

De Bastionul Măcelarilor se leagă, potrivit documentelor, și moartea vestitului haiduc Grigore Pintea, cunoscut sub numele de Pintea Viteazul, la 14 august 1703, în timpul răscoalei antihabsburgice.

Bastionul a mai fost restaurat și în anii 1961 și 1962 și, recent, în perioada cuprinsă între 2009 și 2011.

 

 

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.