După 1.350 de kilometri parcurşi pe jos prin 5 ţări în decurs de o sută de zile, un cadou şi o strângere de mână din partea preşedintelui Poloniei, primiri entuziaste şi un singur om care i-a închis uşa-n nas, un cioban din Rotbav s-a întors acasă după ce "a rescris" istoria transhumanţei în Carpaţi. Şase ciobani – doi români, doi ucraineni şi doi polonezi – au pornit la drum lung pe 11 mai, din localitatea braşoveană Rotbav, pentru a rescrie istoria Transumanţei în Munţii Carpaţi. Au pornit la drum cu 300 de oi de la o stână din Rotbav şi au străbătut cinci ţări – România, Ucraina, Slovacia, Cehia şi Polonia – destinaţia finală fiind Polonia.
Unii au abandonat traseul după mai bine de jumătate din drum, dar li s-au alăturat alţii în schimb.
Un singur om a demonstrat o rezistenţă şi o ambiţie de neclintit: Cristian Suciu, un cioban de 35 de ani din Rotbav. După mai bine de 1.350 de kilometri parcurşi pe jos în decurs de o sută de zile, Cristian Suciu, plecat din România cu 300 de oi, a ajuns la destinaţie cu 301, după venirea pe lume a unui miel şi după vânzarea tuturor la târg, în Polonia.
Cel mai impresionant moment pentru cioban a fost atunci când preşedintele Poloniei i-a strâns mâna şi l-a felicitat, iar aşa ceva n-a mai "păţit" niciodată, după cum povesteşte el.
Cum a început totul
Ideea proiectului a pornit de la o prietenie frumoasă dintre doi bărbaţi din localitatea braşoveană Rotbav, fraţii George şi Silviu Căţean, şi un fermier polonez, Piotr Kohut. Silviu şi Piotr s-au cunoscut la un târg de produse tradiţionale, la Torino, Italia, în 2011, şi împreună s-au gândit să reînvie tradiţia transhumanţei în Munţii Carpaţi şi să aducă în faţa opiniei publice europene un patrimoniu cultural de excepţie: Carpaţii, casa oamenilor din munte pentru câteva naţiuni. Aşa au luat naştere şi cele două organizaţii neguvernamentale Fundaţia "Pasterstwo Transhumancyjne" din Polonia şi Fundaţia "Transhumanţa" din România, care au pus la cale proiectul "Transhumanţa 2013 – Ecou al istoriei carpatine comune".
Nu totul a mers ca pe roate.
Dacă în Polonia proiectul a fost primit cu entuziasm, în România lucrurile s-au mişcat mai greu.
Articolul integral îl găsiţi pe www.mediafax.ro
Lasa un raspuns