Cartea „Memorialul de la Sighet. De la idee la faptă”, scrisă de inginerul și istoricul Nicolae Șt. Noica, publicată în anul 2026 la Editura Vremea se găsește în librării.
Volumul documentează din punct de vedere tehnic și constructiv transformarea fostei închisori politice din Sighetu Marmației în actualul muzeu și ansamblu memorial, autorul fiind implicat direct în acest proiect de-a lungul deceniilor, în calitate de vicepreședinte al Fundației Academia Civică.
Volumul are 280 de pagini și documentează parcursul istoric și logistic al transformării fostei închisori de la Sighetu Marmației în primul muzeu dedicat victimelor comunismului din lume.
„Începând din luna mai a anului 1950, la închisoarea din Sighet (închisoare de drept comun după 1918 și până atunci) au fost aduși și încarcerați foști demnitari încă în viață ai României interbelice: 4 prim-miniștri, toți președinții partidelor democratice, 4 guvernatori ai Băncii Naționale, zeci de miniștri și secretari de stat, numeroși academicieni, precum și 10 episcopi greco-catolici și 6 episcopi romano-catolici. Regimul de detenție, definit de foame, frig și izolare, care a durat până în iulie 1955, avea ca scop declarat lichidarea deținuților. Închisoarea cu regim special – care figura sub denumirea de cod «Colonia de muncă Dunărea» și era numită de locuitorii orașului «închisoarea miniștrilor» – funcționa în cadrul proiectului de exterminare a elitelor, după succesul căruia se putea trece la crearea «omului nou».
În ceea ce ne privește pe soțul meu și pe mine, copii de foști deținuți politici și lideri ai Alianței Civice (…), am propus Consiliului Europei crearea în acest loc simbolic a unui memorial al represiunii comuniste.” – Ana Blandiana, în Cuvânt-Înainte al volumului
Lasa un raspuns