TRADIȚII ȘI OBICEIURI în prima zi de Paște

Paştele, sărbătoarea creştină care cheamă oamenii să ia Lumina Sfântă, aduce bucuria unică a Învierii Mântuitorului, dar şi ritualuri şi tradiţii religioase printre care şi cea a salutului cunoscut chiar şi de cei mici – „Hristos a înviat!”, „Adevărat a înviat!”.Sărbătoarea Paştelui este considerată a fi una a bucuriei date de vestea Învierii. O veste care, până la Înălţarea Domnului, respectiv timp de 40 de zile, se regăseşte în salutul Hristos a înviat!”, la care se răspunde cu „Adevărat a înviat!”.

De Paşte, spun preoţii, nimeni nu trebuie să fie trist, nimeni nu trebuie să plângă, bucuria fiind sentimentul pe cât de unic, pe atât de predominant în zilele de Paşte.
Numele sărbătorii derivă din cuvântul ebraic „pesah”, care înseamnă „trecere” şi vine din termenul egiptean cu acelaşi înţeles

Prima zi de Paşte vine cu o serie de tradiţii şi obiceiuri specifice, pe care credincioşii le respectă anual. Printre acestea se numără şi cea care spune că nu este bine să dormi în prima zi de Paşte pentru că în restul anului vei fi somnoros şi vei avea ghinion, dar şi obiceiul potrivit căruia e bine să te speli pe faţă, tot în dimineaţă zilei de Paşte, cu apă neîncepută dintr-o cană nouă, în care ai pus un ou roşu, unul alb, un bănuţ de argint şi un fir de iarbă verde, semne ale sănătăţii, prosperităţii şi sporului în toate.

În dimineaţă de Paşte e bine să priveşti prima dată într-o cofă cu apă neîncepută. Se spune că vei avea vederea bună în restul anului.

Un alt obicei spune că e bine să te speli pe faţă, tot în dimineaţă zilei de Paşte, cu apă neîncepută dintr-o cană nouă, în care ai pus un ou roşu, unul alb, un bănuţ de argint şi un fir de iarbă verde, semne ale sănătăţii, prosperităţii şi sporului în toate.

Despre cocoşul sfinţit de Paşte se credea a fi o sursă de belşug, sănătate şi dragoste. În vechime oamenii aduceau cocoşi la slujba de Înviere, pe motiv că aceluia căruia îi va cîntă primul cocoşul în acea noapte va avea noroc tot anul. Apoi cocoşii erau daţi de pomană săracilor.

La masă de Paşte e bine să mănânci mai întâi un ou, căci se crede că acesta aduce sănătate trupului pe parcursul anului, apoi
peste şi pasăre, pentru a fi sprinten precum peştele şi uşor că pasărea.
Cu cine ciocneşti ouăle vopsite în ziua de Paşte, te vei întîlni în lumea cealaltă.
Dacă păstrezi un ou roşu 40 de zile după Paşte şi nu se strică, vei avea noroc tot anul.
Se spune că, dacă de Paşte se aşază o bucăţică de fier sub prag , va reprezenta protecţie pentru casă.
Dacă prima persoană care îţi intră în casă de Paşte este bărbat, vei avea noroc tot anul.
De Paşte, există credinţă că cerurile se deschid, permiţând sufletelor celor morţi să se întoarcă acasă, pentru a-şi proteja rudele dragi.
Se spune că cei ce mor în duminică de Paşte sînt scutiţi de Judecată divină, sufletele lor ajungînd direct în rai.
În ziua de Paşte nu este bine să dormi, pentru că în restul anului vei fi somnoros, vei avea ghinion, viermii vor mânca semănăturile, recolta va fi distrusă şi te va prinde ploaia ori de cîte ori vei vrea să lucrezi cîmpul.
În ziua de Paşte nu se mănâncă oul cu sare, întrucât se spune că vei transpira tot anul.

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.