Studiu CE: Unul din cinci adolescenţi şi mulţi adulţi din Europa nu pot citi corect

Studiu CE: Unul din cinci adolescenţi şi mulţi adulţi din Europa nu pot citi corect
Unul din cinci adolescenţi în vârstă de 15 ani, dar şi numeroşi adulţi din Europa nu pot citi corect şi, deşi cele mai multe state au făcut progrese privind alfabetizarea, grupurile cu gradul cel mai ridicat de risc nu sunt cele mai vizate, potrivit unui studiu publicat luni de Comisia Europeană.
Studiul, care arată ce fac statele pentru îmbunătăţirea alfabetizării la citire şi ce nu fac destul, acoperă 31 de ţări, respectiv statele membre UE, Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Turcia, se arată într-un comunicat de luni al Reprezentanţei CE în România.
Potrivit autorilor studiului, deşi cele mai multe state au făcut progrese în elaborarea de politici privind alfabetizarea, adesea lipseşte concentrarea pe grupurile cu gradul cel mai ridicat de risc, precum băieţii, copiii din gospodării dezavantajate şi cei proveniţi din familii de migranţi.Miniştrii educaţiei din UE au stabilit un obiectiv de reducere a procentajului de persoane cu competenţe scăzute de citire de la 20 la sută la mai puţin de 15 procente până în 2020. Numai Belgia (Comunitatea flamandă), Danemarca, Estonia, Finlanda şi Polonia au atins deja acest obiectiv.Studiul, realizat pentru Comisie de reţeaua Eurydice, se concentrează asupra a patru subiecte-cheie: metode de predare, abordarea dificultăţilor de citire, educaţia profesorilor şi promovarea citirii în afara şcolii, se arată în comunicat.
Fiecare dintre ele sunt examinate prin prisma cercetării academice, a ultimelor rezultate ale sondajelor internaţionale şi a unei examinări aprofundate a politicilor, programelor şi celor mai bune practici la nivel naţional. Studiul arată că numai opt ţări (Danemarca, Finlanda, Islanda, Malta, Norvegia, Suedia şi Regatul Unit) asigură specialişti în lectură în şcoli, în sprijinul profesorilor şi elevilor.De-a lungul ultimilor ani, s-au făcut eforturi considerabile pentru îmbunătăţirea orientărilor naţionale şi pentru promovarea celor mai bune practici pedagogice. În prezent, în întreaga Europă practica obişnuită o reprezintă concentrarea asupra construirii bazelor pentru învăţarea citirii la nivel preşcolar. Şcolile folosesc într-o măsură tot mai mare materiale diversificate pentru învăţarea citirii, precum poveşti, reviste, benzi desenate şi site-uri internet. Competenţele de citire se abordează şi prin intermediul altor obiecte din programă pentru promovarea înţelegerii în diferite contexte, potrivit sursei citate.
Promovarea citirii este puternic susţinută prin politici şi iniţiative la nivel naţional. Totuşi, aceste iniţiative au tendinţa de a se adresa unor audienţe generale şi nu neapărat celor cu cea mai mare probabilitate de a se confrunta cu dificultăţi de citire, precum băieţii, tinerii din medii socio-economice dezavantajate sau cei a căror limbă maternă este diferită de limba de învăţământ. În plus, materialele utilizate în astfel de iniţiative ar trebui să fie cât de variate posibil şi să includă multimedia.

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.