REPORTAJUL ZILEI:Tudor Bobosan, micul violonist talentat de la Scoala Gimnaziala de Arte "George Enescu"

REPORTAJUL ZILEI:Tudor Bobosan, micul violonist talentat de la Scoala Gimnaziala de Arte "George Enescu"

Este elev în clasa a II-a la secția vioară,  la clasa profesorului Alexandru Gavaller, în cadrul Școlii Gimnaziale de Arte ”George Enescu” din Sighet. De doi ani de când studiază instrument la școala de muzică,  Tudor Boboșan a câștigat numeroase premii. Printre acestea, premiul I la Concursul de interpretare instrumentală organizat la Sighet și, mai recent, premiul I la Concursul internațional de interpretare instrumentală desfășurat în perioada 17 – 21 martie în localitatea Backa Topola, din Serbia. Interpretează fără greșeală partituri cu un grad ridicat de dificultate, destinate elevilor cu cel puțin doi ani avans în pregătire. Înzestrat cu talent, Tudor stăpânește dificilul instrument atunci când interpretează partiturile care i-au adus premii, Concert în sol major, de Vivaldi, și ”Ca la Oaș”, de Adalbert Winkler.
 Arcușul alunecă pe corzile rigide care parcă prind viață, în timp ce degetele neobosite ating acorduri dificile.
Acompaniat la pian de profesoara Monica Chifor, Tudor susține un mic recital. Profesorul Alexandru Gavaller e mândru de învățăcelul său.
”Piesele sunt de nivel de clasa a patra, dar le stăpânește. E un copil minunat”, spune profesorul Alexandru Gavaller.
I-a acordat încredere încă din prima zi, dar nu știa ce viitor îl așteaptă.
”La început nu știam cum va fi, dar s-a dovedit a fi un elev foarte bun. Va deveni cu siguranță un violonist foarte bun, s-ar putea să fie și un medic foarte bun, care să cânte la un nivel ridicat și la vioară”, spune profesorul.
:Să cânți la vioară e o adevărată provocare. Primii pași sunt anevoioși, dar esențiali în acomodarea cu instrumentul care nu se lasă ușor stăpânit.
”Orice început e greu. Vioara e un instrument foarte greu, între pian și vioară e o diferență. Până înveți să ții vioara, poziția arcușului, trăsătura de arcuș, trec trei luni de groază, la început vioara scârțîie, sună urât, încontinuu trebuie să ne luptăm să convingem copilul, că până la urmă va merge. Acuma știe să cânte, e foarte bine”, povestește profesorul Gavaller.
 La talent și multă muncă se mai adaugă un factor care e absolut necesar pentru ca un elev să aibă un parcurs cât mai bun.
”Trebuie să aibă și puțin talent și e o idee pedagogică a mea. Pedagogul, părinții și elevul, unul dacă lipsește din acest triunghi nu mai dai rezultate. În cazul lui Tudor, există toate aceste trei elemente”, răspunde Alexandru Gavaller..
În cei doi ani de când studiază vioara cu profesorul Gavaller, Tudor a avut parte numai de laude și felicitări la concursurile de profil. Din 12 concurenți, Tudor a luat locul I la concursul din Serbia, iar  acum se pregătește pentru concursul de la Sighet, din luna mai, apoi, din anul III de studiu urmează olimpiadele.
”Am avut parte numai de rezultate frumoase, iar dacă va studia, vom avea parte numai de astfel de rezultate. Am încredere și în el și în mine. Noi avem un salut. Suntem o echipă”, zâmbește profesorul lui Tudor.
Emoțiile nu-l copleșesc. Pe scenă se concentrează foarte bine.
”Mă gândesc că nu sunt spectatori în sală, așa reușesc să scap de emoții”, spune Tudor.
 Chiar dacă nu a fost ușor începutul, nu s-a gândit nicio clipă să renunțe.
”Mă văd și în viitor că voi fi foarte bun, și dacă continui așa, voi lua locul I, mereu”, spune încrezător micul instrumentist.
 Relația cu profesorul Gavaller e una specială, de prietenie.
”Suntem prieteni foarte buni și a zis că suntem o echipă și cred asta”, spune Tudor.
E doar un copil, așa că în afară de școală și studiu, Tudor își mai face timp și pentru a vizona un program la televizor, pentru plimbări prin oraș, joacă sau vizite la bunici.
 

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.