Manageri de proiecte, oameni de ştiinţă, arhitecţi şi membrii ai Grupului de Acţiune Locală Mara Gutâi s-au întâlnit, marţi la o discuţie formală în cadrul Universităţii Babeş Bolyai din Sighet. Scopul a fost acela de a promova măsurile de finanţare deschise pentru perioada 2014-2020, dar şi de a anunţa proiectele câştigate şi propuse spre finanţare de membrii GAL Mara Gutâi. Prezentarea activităţii GAL-ului a fost făcută de Ioan Borlean, Director GAL Mara Gutâi şi de Valeriu Vana, evaluator proiecte în cadrul GAL:
În cadrul întâlnirii, au fost prezentate şi două proiecte importante, derulate de profesori din cadrul Universităţii. Unul se axeazăpe ariile naturale protejate din cadrul teritoriului GAL Mara Gutâi, iar celălalte pe arhitectura tradiţională a lemnului şi stadiul de conservare a acesteia. Ambele proiecte au în central atenţiei problematica menţinerii specificului regional. Gabriela Ilieş, profesor universitar, a expus obiectivul şi rezultatele unui studiu privind rezervaţiile naturale şi ariile protejate cuprinse în teritoriul zonei Mara- Gutâi. Coordonatorii proiectului au inventariat ariile natural protejate de interes naţional şi pe cele de interes local, au realizat o prezentare de ansamblu a factorilor restrictivi care acţionează asupra ariilor protejate din sectorul studiat şi au expus soluţii pentru valorificarea ariilor protejate în contextul economiei locale, cu accent pe turism.
Studiul a cuprins şi o analiză statistică privind evaluarea contribuţiei ecosistemelor din ariile protejate la dezvoltarea economică şi bunăstarea umană în Maramureşul istoric. S-a ales ca an de referinţă anul 2010. Luând în calcul numărul de turişti prezenţi în unităţile de cazare , înoptările şi durata sejurului, în urma calculelor efectuate a rezultat o cifră de încasări la nivelul zonei cuprinse în GAL Mara Gutâi, în 2010, de 1 190 916 euro.
În ceea ce priveşte numărul de turişti atraşi în zona Parcului Natural Munţii Maramureşului, evaluarea făcută prezintă o curbă uşor ascendentă.Până în anul 2026, se va înregistra o creştere a numărului de turişti de 4,8 procente pe an.
Cel de-al doilea proiect privind arhitectura tradiţională a avut ca obiectiv identificarea elementelor definitorii pentru construcţia caselor de lemn cu speciifc local, pornind de la premise că unităţile de cazare construite în stil architectonic local, sunt mai profitabile şi atrag mai mulţi turişti. Studiul a cuprins 25 de localităţi din Maramureşul Istoric şi oraşul Cavnic, care fac parte din Grupul de Acţiune Locală de Dezvoltare a zonei Mara- Gutâi. Rezultatele vor permite ca indiferent de nivelul de dezvoltare pe care îl va cunoaşte în continuare zona respectivă, aceste elemente care definesc structura arhitecturii tradiţionale, să se regăsească în noile construcţii.
Studiul s-a bazat pe analize tehnice, cu interpretări matematice, pornind de la structura construcţiei, incluzând toate elementele din componenţa casei de lemn.
O altă componentă importantă a studiului a fost analiza percepţiei oamenilor din Maramureşul istoric, dar şi a celor din alte judţe. Evaluarea chestionarelor completate de elevi şi studenţi din Oradea, Timişoara şi Iaşi a relevat că doar în procent 36% este recunoscută o biserică de lemn ca fiind specifică Maramureşului şi în procent 30% sunt recunoscute casele de lemn, ca fiind elemente definitorii pentru Maramureşul Istoric. Procente care trebuie să ne dea de gândit, spune profesorul Marin Ilieş.
Concluziile studiului propun doi indicatori care marchează percepţia celor din mediul rural, care-i determină pe ţărani să renunţe atât de uşor la casele bătrâneşti din lemn. Gospodăriile din lemn, tradiţionale, sunt asociate cu Bătrâneţea şi Sărăcia, de aceea proprietarii caselor de lemn nu se mândresc cu aceste construcţii.
Problema a fost dezbătută apoi de participanţii la întâlnire, care au recunsocut că locuinţele tradiţionale se află pe cale de dispariţie în satele din Maramureşul istoric. Au discutat despre ameninţări, factorii de risc, dar au gândit şi câteva soluţii în acest sens.
Scopul proiectului a fost de a găsi elementele definitorii legate de arhitectura tradiţională care ne conferă identitate şi de a crea o formulă prin care aceste elemente să poată fi preluate şi în construcţiile noi, astfel încât, să nu ne pierdem identitatea, dar nici să nu ne opunem progresului.
Lasa un raspuns