REPORTAJUL ZILEI: Dascălii se plâng că pe lângă că sunt plătiți prost mai sunt și îngropați în hârtii

REPORTAJUL ZILEI: Dascălii se plâng că pe lângă că sunt plătiți prost mai sunt și îngropați în hârtii

 În afara faptului că nu sunt salarizați potrivitimportanței muncii lor, dascălii mai au o nemulțumire mare. Sunt obligați să întocmească tot felul de rapoarte, situații și statistici, care le consumă din energia care ar trebui, spun ei, să fie rezervată pregătirii elevilor.

Îngropați în hârtii. Așa se consideră a fi profesorii. Pe tot parcusul anului, dar și atunci când se prezintă la examene sau concursuri, dascălii trebuie să prezinte obligatoriu tot felul de hârtii pe care le consideră inutile.   
„Nu există un sistem corect de evaluare în învățământ, deoarece nu s-a făcut o reformă reală în toți acești ani. Sistemul de evaluare care există acum permite acele multe kilograme de hârtii, foarte multe bibliorafturi, pe care le-am văzut și eu la gradațiile de merit care s-au depus, lucru care nu este corect.”
„Avem un organism național, ARACIP-ul, care a promis încă de la înființare că se va ocupa de evaluare. Din păcate și ei ne cer hârtii, foarte multe hârtii. Toți dascălii se plâng că trebuie să întocmească acele documente care nu reflectă activitatea dascălului. Au fost voci care au cerut în ultimul an desființarea ARACIP-ului, dar deocamdată vedem că acesta funcționează în continuare și noi ducem războiul hârtiilor”, a declarat Ioana Petreuș, președintele Sindicatului Liber din Învățământ Maramureș. 
În opinia sindicaliștilor din învățământ, principala cauză a războiului hârtiilor pe care-l duc dascălii este lipsa de coerență a sistemului de învățământ din România. 
„Pot să vă spun că în 26 de ani învățământul a avut 23 de miniștri și cam tot pe atâtea reforme. Eu sper să nu se continue în acest fel. Învățământul, ca și celelate domenii, depinde foarte mult de ceea ce se întâmplă pe plan politic. Sperăm că scena politică va arăta cândva altfel și vor fi oameni capabili care se vor apleca cu seriozitate și responsabilitate asupra învățământului, sănătății și a altor domenii care sunt de mare interes pentru societate. O reformă ar rezolva multe lucruri, dar ar trebui să se pornească de la respectarea Legii educației naționale, care prevede acordarea pentru învățământ a 6% din PIB. În ultimii ani învățământul a beneficiat de 2,7-2,8 % din PIB. Anul trecut s-a vehiculat ideea că s-a ajuns la procentul care este de peste 3%, dar acel procent a rezultat în urma banilor care au venit în urma sentințelor judecătorești câștigate de sindicate. În anul acesta procentul a coborât din nou la 2,8”, a mai spus Ioana Petreuș. 
Președintele SLI Maramureș consideră nu este corect ca dascălii să fie copleșiți de un sistem birocratic, menirea lor fiind cu totul alta. 
„Noi ne-am obișnuit ani de zile să considerăm drept criterii de performanță participarea la olimpiade. Ori dacă analizăm învățământul românesc de la grădiniță până la liceu, mai ales în mediul rural, lucrurile stau cu totul altfel. Totdeauna am considerat că este o performanță dacă reușești să aduci la școală un elev fără posibilități materiale și îl înveți cifrele sau să-și scrie numele”, a mai spus președintele SLI Maramureș. 
 

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.