Normele UE obligă România să ajungă la un grad de reciclare a deșeurilor municipale de minimum 50% până în 2020, țintă imposibil de atins însă în condițiile în care, în prezent, procentul real de reciclare este extrem de scăzut.

Ultimele date oficiale relevă că România are o rată de reciclare a deșeurilor municipale de doar 14%, cu doar un procent în plus față de anul 2010. Ținând cont că eliminarea deșeurilor la groapa de gunoi ar trebui să reprezinte ultima alternativă de gestionare a deșeurilor, este alarmant că rata de reciclare stagnează practic de 9 ani. La acest moment, România are a doua cea mai slabă rată de reciclare din Europa, după Bulgaria, în condițiile în care produce aproape 6 milioane de tone de deșeuri anual.

La nivelul Maramureșului lucrurile stau și mai prost. Groapa ecologică de la Sârbi e un proiect ce nici până acum nu a fost dat în folosință, iar la nivelul localităților, autoritățile încearcă marea cu degetul, la acest capitol.

”Vreau să vă aduc la cunoștință că vom avea un an destul de greu prin prisma faptului că va trebui să ne apucăm de treabă la modul cel mai serios de această colectare selectivă, probabil că ați văzut deja în cartiere acele igluuri galbene, verde și albastre care sunt destinate chiar acestei acțiuni de colectare selectivă. Deocamdată am început cu aceste igluuri, galben pentru hârtie plus carton, și albastru pentru metal, iar verde va fi pentru colectarea sticlei. Iar în ceea ce privește gospodăriile, probabil mulți se întreabă cum vom face această colectare selctivă la case, adică la persoanele fizice, eu aș putea să le spun acuma oamenilor, că noi vom împărți, sper eu în viitorul cât mai apropiat, câte patru pubele, tot așa pe culori, probabil capacele vor fi colorate, sau poate chiar ele în totalitate, galben, verde și albastru și una pentru gunoi menajer. Vom stabili o altă zi pentru colectarea acestor deșeuri pe care oi le numim generic fracție uscată. Nu va exista nicio taxă pentru aceste pubele. Probabil se va întocmi un contract decomodat, ele se vor împătți cu titlu gratuity. Cei care nu vor selecat conform normelor, vor fi sancționați”, precizează Ovidiu Șuștic, director societatea de salubrizare SC. Herodot SA.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a condamnat, anul trecut, România pentru neîndeplinirea Directivei 1999/31/CE privind depozitele de deșeuri, deoarece 68 de gropi de gunoi neconforme erau încă deschise, deși România avea obligația de a le închide și a le reabilita până la 16 iulie 2009. În cazul în care România nu remediază aceste probleme, Comisia Europeană poate retrimite cazul la CJUE, iar România riscă să plătească astfel penalități în valoare de 300.000 euro pe zi. De asemenea, în cazul nerespectării obligațiilor asumate, Curtea de Justiție a Uniunii Europene poate impune României plata unei sume forfetare ce depășește 1 milion euro plus penalități pentru fiecare zi de întârziere.  

Noi ne dorim să ne alinieam directivelor europene, dar după cum bine știți, întâmpinăm acele problem legate de rampa de la Fărcașa, unde se presupune că ar trebui depozitate toate aceste deșeuri, atât fracția uscată, cât și fracția umedă. Toate acestea ar trebui să treacă prin stația de transfer de la Sighet, care,decamdată este închisă. Repet, această stație este a Consiliului Județean   Maramureș. Proiectul încă nu s-a pornit, nu este încă funcțional.Calitatea noastră, a Herodotului este doar aceea de colector, colectăm deșeurile și le ducem până la nivelul investițiilor Consiliului Județean, în speță, stația de transfer, care deocamdată, nu funcționează”, spune Ovidiu Șuștic.

Implementarea Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor, SMID Maramureș a costat până acum în jur de 70 de milioane de auro, bani europeni și de la CJ și se presupune că va fi necesară suma de încă 2,5 milioane de euro pentru stabilizarea dealului din Sârbi, de lângă Fărcașa, loc ce s-a surpat în timpul lucrărilor la groapa ecologică de la Sârbi, comuna Fărcașa.

 

 

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.