După un deceniu de ură socială și conflict între diferite categorii socio- profesionale – doctori împotriva profesorilor, bugetari împotriva privaților, cetățeni de acasă cu cei din străinătate -, după tăierea veniturilor salariaților până la cote ale disperării pentru familiile cu credite sau copii, trebuia gândită o politică socială care să salveze și să refacă coeziunea și colaborarea socială. Românul trebuia să se recunoască concetățean și ”frate” cu vecinul și colegul său, cel de la țară să spere că mai poate aspira la sprijinul orășeanului, vestul țării dorește să ajute restul țării, etc. Proporțiile dezastrului erau catastrofale: românii părăseau țara cu o viteză asemănătoare Siriei în război, motiv pentru care suntem în topul țărilor Europei la pierdere demografică.
România avea nevoie de o nouă direcție a societății, nu îndreptată doar către trimiterea în străinătate a forței de muncă, de SALVAREA capitalului românesc și de crearea de locuri de muncă, moderne și sustenabile.
A fost nevoie de o stabilizare rapidă a economiei și de măsuri urgente și ferme pentru menținerea în țară a forței de muncă, mai ales a celei calificate dar nu numai. Era o problemă însă, românii nu aveau bani pentru a rămâne acasă și aceasta a fost realizată prin creșterea veniturilor populației. Cine nu a uitat, bugetarilor le fuseseră luați 40-50% din venituri… cei care au credite își pot aduce aminte.
Ordine financiară și fiscală – Lege unică a salarizării – salarii mai mari
Una din cele mai importante legi de după 1989 a fost să integreze salarizarea celor care lucrează pentru statul român, mai puțin sistemul de apărare, într-un singur act normativ. Legea 153 din 2017 a reușit, în premieră națională, să ofere o platformă centralizată și modernă pentru salarizarea bugetarilor. Sindicatele au susținut-o, salariații au dorit-o pentru a se putea compara transparent, guvernul are o evidență mai clară a cheltuielilor cu salariile. Avem astăzi o salarizare modernă comparabilă cu a altor state puternice și etica muncii comparând profesiile și activitățile este mai echilibrată.
Creșterea salariilor bugetarilor – speranța unei vieți normale, acasă
Creșterea salariilor este incredibilă, deși mulți nu știu faptul că România se angajase, la aderarea ei la Uniunea Europeană, să ajungă cu salariile la nivelul de astăzi, chiar pentru anul 2017. Salariile NETE ale funcționarilor publici aproape că s-au dublat în marea majoritate a instituțiilor. Un profesor gradul 1 cu vechime ajunge la un salariu mai mult decât decent pentru o normă de 18 ore, în timp ce un doctor care are și cabinet medical într-un spital județean ajunge să câștige uriaș față de anii anteriori, între 15.000 – 40.000 lei, pentru cei cu gărzi de noapte. Puțini își dau seama că aproape la fiecare familie extinsă există un bugetar, ceea ce a însemnat un sprijin pentru majoritatea familiilor. În plus, funcționarii din provincie au primit salarii decente, nu de mizerie, cum au fost. Viața și la țară devenea decentă…
Transferul contribuțiilor de la angajator la angajat – disciplina banilor
Deși toată lumea știe că tot angajatorul reține contribuțiile sociale pe care le datorează salariatul, ceea ce puțin se știe este că a devenit sancționabilă penal neplata acestor obligații. Cine a încercat să distrugă bugetele sociale ale României permițând neplata obligațiilor poate fi tras la răspundere drastic, astăzi. Astfel, bugetele sociale se colectează aproape în totalitate, ceea ce permite românilor să aibă buget pentru SĂNĂTATE, ȘOMAJ și PENSII. Transferul contribuțiilor către angajat de fapt au reinstaurat disciplina financiară. Obiectiv îndeplinit cu brio. Cei ce se temeau de consecințe negative, s-au înșelat. De fapt, numărul contractelor de muncă a crescut în România în mod constant.
Refacerea întregului sistem social continuă…
Biroul de presă al PSD Maramureș
Lasa un raspuns