NOMENCLATOR CUPRINZĂTOR: Codul CAEN, cel mai stufos din Europa. În el apar și meserii precum fazanier, găuritor, defectolog sau fascinar

Peste 4.000 de meserii figurează în nomenclatorul CAEN din România. Inspectorii de muncă maramureşeni spun că anual există două sau trei meserii, de obicei din domeniul tehnologiei, care sunt solicitate pentru a fi introduse în clasificarea ocupaţiilor din țară. Astfel, România a ajuns să aibă cel mai vast nomenclator de meserii din Europa.
Ministerul Muncii a păstrat toate meseriile din secolele XIX și XX.
„Este un cod destul de stufos, poate cel mai stufos din Europa. Are 4.235 de poziţii – meserii, de la meserii precum acar sau potcovar, toate meseriile clasice, ele au fost păstrate în codul ocupaţiilor. Ideea e că oricând pot fi renăscute, dovadă că aceste meserii sunt reluate de către asociaţii, fundaţii, de către tineri care vor să arate ceea ce se făcea în trecut”, a declarat inspectorul şef al ITM Maramureş, Dragoş Năcuţă.
Chiar şi aşa, în nomenclatorul de meserii apar şi ocupaţii mai exotice: arbitru pentru păsări de rasă sau crescător de păsări de rasă şi decor. Nu lipsesc nici profesiile mai puţin cunoscute sau cu denumiri hazlii, precum găuritor sau fazanier.
„Acar, potcovar, defectolog, fascinar – sunt nişte meserii care sună ciudat sau sunt unele care sunt de demult, dar care sunt păstrate în continuare pentru că este posibil ca în anumite locuri, poziţii, societăţi sau asociaţii pot funcţiona şi ele, deşi sunt desuete, aparţin codului ocupaţiilor din România”, a mai spus inspectorul şef al ITM.
Anual, în cod apar cel puţin două sau trei meserii.
„În fiecare an, în domeniile HI-TECH, IT&C, în domeniile tehnologice, în alte tehnologii sunt adăugate profesii, de la neuroştiinţe până la domeniile tehnologice, în fiecare an, cam două-trei poziţii sunt solicitate şi cerute pentru a fi introduse în COR”, a spus inspectorul şef al ITM Maramureş.
Mai multe ocupaţii au fost chiar redenumite pentru a fi în concordanţă cu ocupaţii similare din Uniunea Europeană.