Nicolae Furdui-Iancu, mesaj din Ţara Moţilor: „Vorbim despre aurul de la Roşia Montană, dar despre pădurile care se taie de ce nu se discută? Nu e tot un aur?”

Născut şi crescut în Poiana, sat din vecinătatea localităţii miniere Roşia Montană, interpretul de muzică populară Nicolae Furdui-Iancu este unul dintre oamenii care înţeleg cel mai bine situaţia moţilor. Se arată mâhnit că nu doar zăcâmântul din munţi, ci şi pădurile, „un aur al munţilor”, se risipesc în vreme ce Guvernul nu are timp, nu ştie sau nu vrea să facă nimic pentru a le salva: „Aş vrea ca cei din Piaţa Universităţii să se gândească şi la alte avuţii naţionale care se risipesc. Nu numai la aur”.
Când vine vorba de proiectul de exploatare minieră de la Roşia Montană, Nicolae Furdui-Iancu vorbeşte din perspectiva unui om care cunoaşte traiul din Ţara Moţilor.
„Adevărul este undeva la mijloc. Au dreptate şi unii şi alţii. Eu trăiesc acolo în zonă, ştiu ce nevoi au oamenii, dar în acelaşi timp sunt conştient că şi mediul trebuie protejat”, a explicat artistul pentru gândul.
În plus, spune el, nu-i cinstit ca istoria să se repete, iar de bogăţia României să se bucure alţii decât românii.
„Sunt conştient de faptul că avuţia naţională încape din nou pe mâini străine. Dacii au exploatat acest zăcământ, apoi romanii. Apoi au venit austriecii, au exploatat ei. Au venit ruşii, au exploatat ei. În perioada comunistă l-am exploatat şi noi puţin, dar acum, din nou, au venit străinii să exploateze aurul de la Roşia. Mă doare faptul că noi, românii, statul român, autorităţile nu sunt în stare să exploateze acest zăcământ. Să-l exploatăm noi, pentru noi şi pentru binele nostru”, adaugă Furdui-Iancu.
Dar aurul nu-i singurul lucru de preţ din Munţii Apuseni. Defrişările masive din ultimii ani păgubesc ţinutul: „Se discută despre aurul de la Roşia Montană, dar despre pădurile care se taie de ce nu se discută? Acela nu este tot un aur al munţilor, care dispare încet încet? Şi nu spune nimeni nimic. Aş vrea ca cei din Piaţa Universităţii să se gândească şi la alte avuţii naţionale care se risipesc. Nu numai la aur.”
Viitorul României pare să fie decis la întâmplare, spune Nicolae Furdui-Iancu, arătând cu degetul către guvernele pe care România le-a avut de la Revoluţia din anul 1989 şi până în prezent.
 „De 20 de ani se distruge industria, agricultura şi nu punem nimic în loc. Eu, ca român, mi-aş dori ca Guvernul care este acum la putere, dar şi cele care vor veni să aibă o strategie pe termen lung şi să ştim, să ni se spună tuturor încotro ne îndreptăm”, spune artistul. „Ce vrem noi să facem din ţara asta? Ce se întâmplă cu viitorul României, încotro ne îndreptăm? Dezvoltăm agricultura, dezvoltăm industria, turismul…? Pe ce mergem noi în viitor? Eu cred că nimeni nu ştie. Mergem aşa haotic, de azi pe mâine, ce-o fi, o fi”.
„Nu am ales politica pentru căpătuială”
Spune că a încercat chiar el să contribuie la schimbarea de care ţara are nevoie, întrând în politică. În anul 2002, s-a înscris în Partidul Naţional Liberal (PNL), devenind ulterior consilier judeţean în Alba.
„Mi se punea des întrebarea <aţi făcut multe pentru dumneavoastră, de ce nu vreţi să faceţi ceva şi pentru noi?>. Aşa am gândit eu atunci, că ar fi bine să mă implic. Am considerat că trebuie să fac ceva şi pentru comunitate”, explică el acum.
După două legislaturi, Furdui-Iancu a candidat la alegerile parlamentare pentru Colegiul Apuseni. Fără succes însă: „N-a fost să fie, n-am fost ales. Aşa că m-am dat deoparte, pentru că un politician trebuie să meargă în Parlament nu prin fraudă, ci dacă lumea îl alege. Eu nu spun că n-au fost voci care m-au acuzat (pentru intrarea în politică, n. red), însă eu am avut cele mai bune intenţii. Nu am ales politica pentru căpătuială. N-am intrat în politică pentru a realiza ceva pentru mine. Pentru mine am realizat în carieră”.
În plus, a realizat atunci că „politica nu este pentru artişti. În politică trebuie să ai altă structură, mai ales psihică, pentru a rezista la toate atacurile şi la tot ceea ce se întâmplă azi acolo. Unui artist care are sufletul mai sensibil îi e greu să reziste.”
Aşadar, acum, Nicolae-Furdui Iancu este simplu membru al partidului, fără a deţine vreo funcţie, dedicându-se primei sale pasiuni: cântecul popular. Susţine concerte atât în ţară, cât şi dincolo de graniţe, în oraşe în care există comunităţi mari de români. „Cele mai multe concerte sunt aici, însă şi în afara graniţelor României cânt tot pentru români. Mă primesc la fel de bine peste tot, dar poate că cei plecaţi din ţară trăiesc mai intens şi receptează mai bine mesajul cântecelor mele”, povesteşte artistul.
Spune însă că, de fiecare dată, citeşte în ochii spectatorilor, dorul de casă. Poate că acesta este şi unul dintre motivele pentru care mirajul străinătăţii nu l-a „păcălit” niciodată.