Ce e mult e mult, până și în fotbal

De o bună bucată de vreme, în mare măsură avem de-a face cu dezbateri legate de ceea ce se întâmplă la Dinamo. Club de tradiție, de acord, dar atât. Am consumat subiectele că au venit să preia echipa niște spanioli rupți în nădragi, că au salvat gruparea din Ștefan cel Mare, din momente complicate, suporterii care iubesc uluitor de mult Dinamo, că naiba mai știe cum a fost să fie. Dinamo a intrat în insolvență, în fine, păi las-o, dom’le, să-și vadă de treaba ei acolo! Dar nu, pe la televizor, în fiece zi, la aproape fiece emisiune, se vorbește despre ce mai face Dinamo. Păi ce creasta cocoșului să mai facă, se reorganizează!

În momentul în care se bate apa-n piuă, subiectul chiar devine deranjant și îți vine să iei telecomanda și să schimbi postul (asta în cazul în care nu apuci să dai cu ea de pereți). Dincolo de blazon, de istorie, acum Dinamo e un soi de neica nimeni în fotbalul din Liga I. Dar se tot vorbește de Dinamo ca de un copil alintat. Și nu e corect față de alte echipe. Unele care, întâmplător, mai joacă și prin niscai cupe europene.

Tiberiu Sabo

Sursa foto: pixabay.com

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.