Cadou de la Guvern, noul cod al muncii

Cadou de la Guvern, noul cod al muncii

Premierul Emil Boc a cerut parlamentarilor să accepte promovarea noului Cod al Muncii prin angajarea răspunderii, susţinând că modificările propuse vor reduce cazurile de muncă la negru şi vor majora veniturile atrase din taxe vărsate la buget, ca urmare a încheierii mai multor contracte de muncă.

Premierul României susţine că intrarea României în Uniunea Europeană şi necesitatea flexibilităţii pieţei muncii, în contextul crizei economice, impun modificarea actualului Cod al Muncii, aflat în vigoare din 2003. Acesta a susţinut totodată că afirmaţiile sindicatelor, conform cărora modificările Codului Muncii îi vor obliga pe salariaţi să lucreze zilnic 16 ore şi să ajungă, astfel, "sclavii" angajatorilor, nu au legătură cu realitatea.

Noul Cod al Muncii prevede o durată maximă legală a săptămânii de lucru de 48 de ore. Actualul Cod al Muncii nu precizează faptul că pe anumite sectoare de activitate se poate prelungi, se poate calcula perioada de referinţă a mediei celor 48 de ore pe săptămână. În legislaţia europeană, partea de repaos este de 35 de ore. Codul Muncii prevede două zile consecutive – adică 48 de ore. Nu se pune problema încălcării normelor europene. Un alt punct cheie este legat de stabilirea criteriilor de performanţă individuală Astfel, incă de la începutul contractului de muncă fiecare angajator şi angajat ştie care sunt obiectivele şi criteriile de performanţă. În cazul în care apar concedierile colective, primul criteriul este cel al performanţei la locul de muncă. Dacă muncesc şi-şi fac treaba, legea îi apără în orice situaţie, îi apără la locul de muncă dacă îşi fac datoria, îi apără şi în instanţă pe cei care muncesc corect şi bine în ţara aceasta. În privinţa sporului de noapte: Boc a precizat că se măreşte sporul pe munca de noapte de la 15 la 25% din salariul de bază dacă timpul lucrat noaptea este de cel puţin 3 ore. În privinţa muncii la negru se triplează amenzile pentru cei care utilizează munca la negru. În cazul în care se utilizează la peste cinci salariaţi, se aplică sancţiunea penală şi pierderea totală sau parţială a dreptului angajatorului de a beneficia de subvenţii, fonduri publice sau europene.

Pe baza criteriilor actuale din Codul Muncii, exista interdicţia ca timp de nouă luni de zile să nu se poată face angajări. În modificarea propusă de noi, în termen de 45 de zile calendaristice, salariatul concediat are dreptul de a fi angajat cu prioritate pe postul reînfiinţat fără concurs sau fără perioadă de probă.

 În domeniul formării profesionale, s-a introdus prevedera ca, în cazul participării salariaţilor la cursuri de formare profesională din iniţiativa angajatorului, costurile să fie suportate în întregime de angajator.

Un element nou se referă la relaţia angajat-sindicat. În cazul în care nu există organizaţii sindicale, reprezentanţii angajaţilor pot negocia contractele colective de muncă.

Parlamentarii USL nu au participat la şedinţa comună a celor două Camere în care Guvernul şi+a angajat răspunderea asupra Codului Muncii. Liderii de grup ai PNL şi PSD au venit în faţa sălii de plen a Camerei Deputaţilor, unde are loc şedinţa Parlamentului pentru angajarea răspunderii Guvernului, ei anunţând ziariştii că parlamentarii USL nici măcar nu vor intra în sală.

USL a pregătit draftul moţiunii de cenzură, intitulată "Codul Boc – salarii mici, şomaj mare, firme falimentate", care va fi depusă imediat ce Guvernul îşi va angaja răspunderea, în text fiind înserat îndemnul adresat parlamentarilor PDL de a-l înlătura pe Emil Boc din fruntea Guvernului.

Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.

Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de trei zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată.

Dacă Guvernul nu a fost demis, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului său a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.

În cazul în care preşedintele României cere reexaminarea legii astfel adoptate, dezbaterea acesteia se va face în şedinţa comună a celor două Camere.

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.