Primul protest muncitoresc stradal din regimul comunist a avut loc acum 35 de ani în 15 noiembrie 1987 la Brașov. Era o zi de duminică lucrătoare și o zi de vot pentru consiliul local. Pe fondul unor iritări şi frustrări colective, anunţul de noi penalizări salariale pentru rebuturi la export şi pentru neîndeplinirea planului a pus în mişcare sute de muncitori de la „Steagul Roşu”. Oamenii au ţâşnit pe porţile fabricii către Comitetul Județean de Partid. Inițial demonstranții au scandat revendicări sociale: „Vrem mâncare și căldură!”, „Vrem banii noștri!”, „Vrem mâncare la copii!”, „Vrem lumină și căldură!” și „Vrem pâine fără cartelă!”, mai apoi cântau „Deşteaptă-te române!”. Grupul a prins consistenţă, atrăgând mulţimea, coloanei de manifestanți i s-au alăturat mii de muncitori de la fabrica Tractorul Brașov și Hidroelectrica, dar s-au alăturat și elevi, studenți și alți locuitori iar protestul s-a transformat într-unul politic. Manifestanții au incendiat tot ce amintea de regimul comunist, iar un rug uriaș, alcătuit din înregistrări de propagandă și documente de partid, a ars ore bune în piața din centrul Brașovului .La sosirea serii forțele de Securitate și armata au înconjurat zona centrală a orașului și au împrăștiat prin forță revolta. Au fost folosite inclusiv gaze lacrimogene, câini și mașini blindate, au fost arestați în jur de 300 de persoane.Cei anchetați au fost bătuți și torturați. Din cele 181 de persoane anchetate, au fost judecați 63 de participanți la revoltă. Pentru a ascunde ideea că revolta de la Brașov fusese una politică, protestatarii au fost judecați pentru tulburarea liniștii publice și ultraj contra bunelor moravuri.
La muzeul ”Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței” din Sighetul Marmației sunt prezentate mărturii prin texte și imagini de la mișcarea muncitorească din Brașov.
Lasa un raspuns