Chinezii din întreaga lume sărbătoresc intrarea în Anul Mistreţului de Pământ, care începe la 5 februarie 2019 şi se va încheia la 24 ianuarie 2020. Potrivit calendarului chinez, Anul Nou începe în a doua Lună Nouă de după solstiţiul de iarnă. Începuturile acestei forme de măsurare a timpului datează din secolul 14 î. Hr, iar legenda îl desemnează ca inventator, în anul 2637 î. Hr, pe împăratul Huangdi. Calendarul se bazează pe observaţii astronomice exacte ale fazelor Lunii.
Explicaţia folosirii denumirii unor animale pentru desemnarea anilor se află pe tărâmul legendei. Se spune că, înainte de a părăsi pământul, Buddha a invitat toate animalele pentru a-şi lua rămas bun de la acestea. Doar 12 animale şi-au făcut apariţia: şobolanul, boul, tigrul, iepurele, dragonul, şarpele, calul, capra, maimuţa, cocoşul, câinele şi mistreţul, iar, în semn de recunoştinţă, Buddha a decis ca fiecare an să primească numele unui animal. Fiecărui semn i se asociază, pe rând, şi unul dintre elemente fundamentale ale universului: lemnul, focul, pământul, metalul, apa. Un tur complet al calendarului înseamnă cinci cicluri a câte 12 ani, adică 60 de ani. Precedentul an al mistreţului a fost în 2007.
Mistreţul este cel din urmă, dintre toate animalele care au venit în faţa lui Buddha, care a decis ca fiecare an să primească numele unui animal în ordinea în care au ajuns la el. Una dintre legende spune că un lup a distrus casa mistreţului şi acesta a trebuit să-şi reconstruiască casa înainte de a putea pleca, şi de aceea a întârziat şi a ajuns ultimul, potrivit site-ului www.chinesenewyear.net.
În 2019, festivităţile din China dedicate Anului Nou Chinezesc încep pe data de 4 februarie când se încheie vechiul an. Cina reuniunii, cea mai importantă masă a anului, are loc în această zi. Cel mai important fel de mâncare este colţunaşul. Familia va rămâne până târziu şi va aştepta Anul Nou. Miezul nopţii este marcat de sute de focuri de artificii.
În prima zi a Noului An, oamenii se îmbracă cu haine noi, fac vizite rudelor şi prietenilor sau primesc invitaţi. Ei îşi adresează reciproc Xin Nian Hao („La Mulţi Ani!”). După aceea, oaspeţii sunt invitaţi să servească bomboane, fructe şi ceai.
La chinezi, Anul Nou, sărbătorit cu mare fast, se celebrează printr-o suită de sărbători, foarte importantă fiind „Sărbătoarea Primăverii” – o zi de mulţumire şi recunoştinţă pentru lucrurile bune primite în anul care s-a încheiat – care este marcată oficial pe data de 5 februarie în acest an şi care are o istorie de circa 4.000 de ani.
Perioada de manifestări dedicate Anului Nou se încheie cu „Sărbătoarea Lampioanelor” la 19 februarie. Cuprinde diverse activităţi şi tradiţii specifice pentru fiecare zi, care variază între regiuni.
Chinezii cred că animalul, care guvernează anul de naştere al unui om, are o puternică influenţă asupra persoanei respective şi că trăsăturile definitorii ale acestuia sunt cele care ne ghidează în anul pe care îl domină, iar mistreţul este considerat nu foarte greu de mulţumit, dimpotrivă, indulgent, prietenos, liniştit şi harnic.
Animalul care va marca noul an, mistreţul este asociat cu elementul pământ. În ceea ce priveşte yin şi yang, concepte fundamentale în filosofia şi cultura chineză, porcul este yin (vesel, pasiv, sobru, feminin, introvertit, intim şi corespunde nopţii). În cultura chineză, porcii sunt simbolul bogăţiei.
Lasa un raspuns