Udatul fetelor în a doua zi de Paşte, un obicei unguresc preluat de ardeleni

Udatul fetelor în a doua zi de Paşte, un obicei unguresc preluat de ardeleni
Fetele din Bistriţa-Năsăud sunt stropite cu parfum în cea de-a doua zi de Paşte, obiceiul fiind preluat de la germani şi maghiari, dar este păstrat atât la ţară, cât şi la oraş. În Transilvania, stropitul s-a practicat în familiile nobiliare până la sfârşitul secolului al XIX-lea, după care doar locuitorii satelor l-au mai păstrat.
Băieţii se adună în grupuri şi merg pe la casele în care sunt fete. Acestea nu sunt stropite până când "udătorii" nu rostesc versurile: "Am auzit că aveţi un trandafir frumos, am venit să-l udăm, să crească, să înflorească şi mulţi ani să trăiască!"
Conform specialiştilor Centrului Judeţean de Cultură Bistriţa-Năsăud, udatul sau stropitul fetelor era un simbol al vieţii şi fertilităţii şi a fost practicat de mai multe popoare germanice. Creştinismul i-a dat o altă conotaţie, şi anume aceea că evreii i-au stropit cu apă pe adepţii lui Iisus care aduceau vestea Învierii.
La ţară, fetele erau udate cu găleţi pline cu apă. În timp, s-a renunţat la această practică în favoarea parfumului sau a apei de colonie, obicei care se practică şi la oraş.
Obiceiul udatului este amuzant şi, de regulă, se încheie cu câte o petrecere pe la casele fetelor cu mulţi udători sau admiratori.

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.