VIDEO | Troița Rednicenilor din Berbești a fost restaurată

Lucrările de restaurare a troiței din Berbești au fost finalizate. Troița Rednicenilor, datând din sec. al XVII-lea, a fost donată Giuleștiului de către Atanasie Anghel, mitropolitul Blajului, originar din Giulești.

Spiritualitatea își urmează cursul firesc în comuna Giulești, ca și pe vremea strămoșilor noștri.

Berbeștiul, sat aparţinător comunei Giuleşti, este menționat pentru prima dată în documentele medievale la 7 aprilie 1402 în legătură cu proprietăţile voievozilor Balc, Drag şi Ioan Românul din Maramureş. Satul este legat de tradiţia cnezatului de vale al Cosăului alături de Fereşti, Călineşti, Baloteşti, Budeşti, Vinteşti şi Văleni.

La Berbeşti, în partea de jos a satului se păstrează cea mai veche troiţă de hotar cunoscută sub denumirea de „Troiţa Rednicenilor” sau „Crucea cea Mândră”, datată în a doua jumătate a secolului al XIII-lea. Este denumită „a Rednicenilor” deoarece aceasta a fost ridicată pe cheltuiala familiei Rednic, cu descendență nobiliară, care a dat Maramureșului numeroși preoți și dregători. Un membru ilustru al familiei a fost Atanasie Rednic (născut în 1722, în satul Giulești și decedat în 1772 la Blaj), episcop al Bisericii Romane Unite cu Roma.

De obicei, troițele erau amplasate la capetele satelor, în bifurcații și intersecții de drumuri, unde se credea că spiritele malefice au puteri sporite și pot pune stăpânire pe trecători.

Troița se înscrie în stilul gotic, datorită elementelor compoziționale și tratarea sculpturală.

Ceea ce atrage atenția în mod deosebit, diferențiind-o de alte răstigniri frecvent întâlnite la margine de drum, este structura compozițională a acesteia. Pe lângă reprezentarea crucificării lui Isus, meșterul a adăugat elemente și personaje ce întregesc ansamblul. Astfel, la piciorul crucii sunt dispuse două grupuri de personaje: de-a dreapta lui Isus Fecioara Maria și Iosif din Arimateia și de-a stânga Ioan Evanghelistul și Maria Magdalena. Pe lângă acestea, la baza crucii se află o icoană a Fecioarei Maria cu Pruncul Isus în brațe, iar sub brațul crucii sunt dispuse reprezentările antropomorfizate ale Soarelui și Lunii.

Despre troițele maramureșene, Romulus Vulcănescu spune că ar fi ”ultimele relicve ale crucilor dacice, ca simbol păgân al unui ancestral cult solar practicat de populația geto-dacă”.

Troița s-a aflat într-un proces de restaurare, lucrările fiind coordonate de către unul dintre cei mai mari restauratori din țară, Mihai Covaci, originar din Desești, fiind ajutat de meșterul Petru Codrea.

 

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.