Tradiții și superstiții legate de trecerea dintre ani ce se respectă mai cu seamă în satele românești

Ne mai despart câteva ore de noaptea trecerii dintre ani sau Revelionul. De această trecere calendaristică sunt legate o serie de tradiții și superstiții, dar și obiceiuri ce se respectă mai cu seamă în satele românești.

În satele românești, cete de flăcăi se pregătesc pentru ”urat”, respectând datinile și obiceiurile din timpul sărbătorilor de iarnă. În ajunul Noului An, pe înserat, își fac apariția ”mascații”.În sate se obișnuiește ca mascații să umble în ceată, care reunește personaje mascate: ursul, capra, căiuții, cerbii, urâții, frumoșii, dracii, doctorii, ursarii, bunghierii etc. După lăsarea serii, ceata cea mare se fărâmițează, iar grupurile rezultate încep să meargă din casă în casă, până la răsăritul soarelui, atunci când Anul Nou își intră în drepturi. Umblatul cu Capra ține, de regulă, de la Crăciun până la Anul Nou.

”Ce face întotdeuna omul de Anul Nou? De regulă perfecționează începuturile. Și ca anul nou să fie pus sub semnul binelui, se oficiază tot felul de rituri, tot felul de  tradiții care au deschidere către tot felul de funcții. Pentru ca ceva să se întâmple în realitate, mai întâi trebuie performat în plan magic. De aceea oamenii se maschează în fel și chip. Anul nou e privit cu oarecare neliniște și de aceea există deghizări de tot felul. Omul simplu din popor ce crede, că la sărbătorile mari de peste an, ființele mitologice sunt foarte active, și ia măsur, unge cu usturoi pe la uși, unde sunt intrări ca să împiedice intrarea duhurilor rele. Tot pentru a se pune sub semnul binelui anul care vine, se practică tot felul de obiceiuri, iar între acestea este și Sorcova”, spune Pamfil Bilțiu, folclorist.

De Anul Nou, un loc aparte îl ocupă colindatul și cetele de colindători care, după ce fac urări de sănătate, belșug, bucurie, primesc în dar colaci, mere, nuci și uneori bani.Strigatul peste sat este ceremonialul nocturn al cetelor de feciori pentru judecarea publică a celor care au încălcat regulile comunității. În prima zi a noului an, de Sfântul Vasile, se crede că cerurile se deschid, că rugăciunile sunt ascultate și că animalele vorbesc cu glas omenesc. Tot atunci se merge cu Plugușorul și cu Sorcova, obiceiuri ce invocă prosperitatea și belșugul pentru gospodăria celui care primește colindătorii. Se spune că aceia care nu primesc cetele de colindători vor avea necazuri și sărăcie în anul ce vine..

Mai multe despre acest subiect veți afla din emisiunea ”Manifest”, din această seară, de la ora 18:30, realizată de Dana Berci, la TV Sighet.

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.