Tradiții și superstiții de Bobotează
  • În ziua de Bobotează are loc Sfințirea Aghiasmei Mari. Se merge la biserică, iar apoi credincioșii participă la procesiunea de sfinţire a apelor, care are loc fie în curtea bisericii, fie în apropierea unei fântâni sau a unei ape curgătoare.
  • În satul tradițional, Aghiasma Mare era luată de fiecare credincios, în vase curate de lemn sau sticlă, în care se puneau fire de busuioc și care erau păstrate la loc de cinste. La întoarcerea acasă se sfinţea gospodăria, se purifica aerul și animalele prin afumare cu tămâie, iar aghiasma era consumată în zilele de post sau „la nevoi”, cu credinţa că te ferea de boli, era bună de leac și nu se „strica” niciodată.
  • Credințe și superstiții:
  • Să nu te cerţi cu nimeni, să nu împrumuţi nimic de lângă casă, căci vei avea tot anul pagubă.
  • Să nu speli rufe pentru că apa este sfinţită.
  • La miezul nopții, de Bobotează, animalele vorbesc despre locurile unde sunt ascunse comorile.
  • Dacă în această zi vremea a fost rece, după Bobotează, vremea se va înmuia, iar dacă vremea a fost caldă, atunci se va înăspri.
Text: Gabriela Filip – muzeograf. Foto: Cristian Robescu – Icoană pe lemn ,,Botezul Domnului” – secolul al XVIII-LEA, patrimoniul MJEAPM

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.