Tratarea băuturilor energizante drept băuturi răcoritoare de către legislația românească expune populația vulnerabilă unor riscuri precum bolile cardiace sau diabetul, în condițiile în care un studiu efectuat în toate județele țării arată că greața, vărsăturile și palpitațiile au fost simptome resimțite de peste 40% din consumatorii români de astfel de produse, potrivit Institutului Național de Sănătate Publică (INSP).
În urma studiului, INSP solicită autorităților un control mai strict al comercializării băuturilor energizante, demarcarea clară a acestora de băuturile răcoritoare prin mesaje clare înscrise pe etichetă, unde să fie menționate și efectele dăunătoare asupra sănătății pe care aceste băuturi le pot avea.
O altă recomandare este limitarea consumului de băuturi energizante în rândul minorilor, considerați o categorie vulnerabilă la efectele potențial nocive pe care aceste produse le pot avea. Băuturile energizante sunt definite drept acele băuturi non-alcoolice care conțin cafeină, vitamine din complexul B și alte ingrediente ca taurina, D-glucurono-glactonă (glucuronolactonat), ginseng și guaran, cu efect de stimulare a sistemului nervos central și creștere a performanțelor intelectuale și fizice. În aceeași categorie intră și băuturile ce conțin electroliți și un nivel ridicat de carbohidrați ce furnizează energie organismului și care sunt folosite în general de către sportivi. INSP atrage atenția că multe ingrediente conținute de astfel de produse sunt insuficient studiate sau monitorizate ca impact pe termen lung asupra consumatorului, existând însă studii care arată că pot apărea efecte dăunătoare în urma unui consum abuziv.
Citeşte mai mult AICI
Lasa un raspuns