Festivalul “Drumul lung spre Cimitirul Vesel” a adunat în Săpânţa câţiva dintre cei mai vestiţi meşteri populari din zona Maramureşului Istoric. Pe lângă renumitul Moş Pupăză din Săpânţa, şi-a făcut apariţia şi Pălăguţa Fodor, una dintre femeile din Maramureş care nu a uitat arta de a toarce lână. Cu ajutorul acestor meşteri populari, Maramureşul este recunoscut în România ca fiind ţinutul unde tradiţiile şi obiceiurile nu mor niciodată.
Pe Pălăguţa Hodor am zărit-o în cea de-a doua zi a festivalului din Săpânţa, pentru că era în centrul atenţiei. Îmbrăcată în port popular din Maramureş, femeia în vârstă de 70 de ani a fost ţinta turiştilor. O femeie simplă, cu opinci în picioare, cu pieptar şi zadii colorate, aşa poate fi descrisă în câteva cuvinte Pălăguţa Hodor. Bătrâna iubeşte să toarcă, motiv pentru care tot timpul are la îndemână fusul şi fuiorul.
“Eu m-am apucat să torc de când eram mică. Făcea mama mea, pentru că mă tot punea să o ajut, iar ajutând-o pe ea am învăţat şi eu. Ce nu ştiam mă învăţa mama, o ajutam să pună în război, o ajutam să toarcă”, mărturiseşte femeia.
Născută în Bârsana, Pălăguţa Hodor a devenit cunoscută după ce la 68 de ani, a absolvit un curs de antreprenoriat la Cluj, unde a învăţat cum să facă un plan de afaceri, cum să-şi folosească bugetul şi cum să vândă straiele tradiţionale pe care le face folosind tehnici străvechi. Cursurile au fost realizate de Asociaţia World Vision cu ajutorul unor fonduri europene şi au avut ca scop combaterea şomajului în mediul rural. Femeia a explicat care este procesul prin care trece o haină tradiţională din Maramureş.
“După ce termini de tors, răştiu fusu pe răşciuitor, după care luăm sculul de pe răşciuitor, îl spăl, se uscă după care îl pun pe vârstelniţă roată îl iapăn şi-l fac ghem. După ghem fac ţădi şi ţes în theagă cu suveica si fac: fac trăistuţă, fac zaghii fac de toate ce vreau să fac”, a mai spus Pălăguţa Hodor.
Bătrâna a recunoscut că este mai simplu să realizeze trăistuţe, în comparaţie cu alte obiecte tradiţionale ale zonei.
“E mai uşor dar sunt multe faze de lucru. N-am calculat niciodată pentru că trebuie sa torci, albul îl faci alb şi negrul trebuie vopsit. Până torci şi reuşesti să treci prin toate fazele de lucru durează, dar apoi ţesutul nu îi la fel de mult, merge treaba mai cu spor”, explică bătrâna.
E îndrăgostită de tors şi nu se gândeşte niciodată să lase deoparte această pasiune pe care o ridică la rang de artă. Participă în fiecare an la zeci de târguri în ţară şi în străinătate.
“Mă mai duc la târguri, sunt chemată şi acum am fost chemată în Ucraina. Am mai fost în străinătate la târguri, am mai fost în Praga, în Italia la Parma.Îs interesaţi şi cumpără costume, cumpără trăistuţe şi mai vin şi în ţară, de curând am fost la zilele Clujului şi au fost multi oameni şi din străinătate", a declarat Pălăguţa Hodor.
Cel mai bine vinde trăistuţele, preţul acestora fiind 40-50 de lei, în timp ce cămaşa costă între 200 şi 300 de lei, iar pieptarul între 300 şi 400 de lei. Cele mai scumpe sunt costumele tradiţionale maramureşene, preţul acestora fiind între 1.500 şi 2.000 de lei. Toate sunt făcute de ea. Când vine însă vorba de cei tineri, bătrâna nu este foarte optimistă.
“Se mai fac, la noi în Maramureş se învaţă şi se fac vor face în continuare deoarece nu vor să piardă tradiţia, ar fi şi păcat să se piardă. Nu cred că în Maramureş se va pierde această traditie, eu sunt din comuna Bârsana, măritată în Slătioara şi la noi se mai lucrează respectând tradiţia”, adaugă aceasta.
Este mândră că s-a născut în Maramureş şi spune mereu că nu şi-ar fi dorit niciodată să se fi născut într-un alt loc.
“Maramureşul e un colţ de Rai. Pentru că la noi în Maramureş oamenii îs tare de omenie şi cum se cade, primitori. Ştiu să dea cinste şi omenie, iar dacă vine un străin ştie să îi primească şi să ii invite în casă, să le ofere o îmbucătură, mâncare, un pahar de horincă. Şi eu când trec turişti, le scot o tavă cu mere să se stâmpere că sunt călători, uneori le dau chiar şi placinte cu brânză dacă întâmplător trec atunci când le fac", a încheiat Pălăguţa Hodor.
Lasa un raspuns