PNL: Simulacru de transparență și restrângerea dreptului fundamental al românilor de a avea acces la informații publice

Arhivă
90 0
de Admin
29 septembrie 201729 septembrie 2017
PNL: Simulacru de transparență și restrângerea dreptului fundamental al românilor de a avea acces la informații publice

 Astăzi, transparența instituțiilor publice nu mai reprezintă pentru actualul Guvern altceva decât un cui în talpă și un pericol iminent împotriva intereselor politice obscure ale actualei majorități parlamentare. Din ceea ce ar fi trebuit să se constituie într-o prioritate în a oferi etățenilor accesul la informații relevante cu privire la deciziile autorităților, transparența a devenit un simulacru. În unele cazuri a fost pervertită într-un instrument de inducere în eroare a opiniei publice, ori într-o modalitate de a bifa doar o procedură formală, fără a ține cont de opiniile exprimate de părțile interesate.

Fără o transparență reală, dar cu un Minister al Consultării Publice căruia i s-au adăugat atribuții în domeniul relațiile cu sindicatele – dialogul social și care are rol de bibelou, se cheltuie bani publici degeaba cu zeci de angajați pentru acest subiect. Rezultatele portofoliului pentru consultare publică sunt modeste – plimbări de la un seminar la altul și fără nici cea mai mică urmă de implicare în momentele cu adevărat importante pentru societate, atunci când chiar ar fi fost necesară consultarea publică.

Nu există o coordonare reală a politicii publice în domeniu iar în țară situația este cu mult mai rea, nefiind respectat un standard minim de transparență. Sunt instituții care obstrucționează pe față dreptul cetățenilor la informații de interes public, întrucât nu este o prioritate pentru acest Guvern să ofere informații și răspunsuri la nevoile
cetățenilor. Chiar și pașii făcuți în domeniul transparenței în anii trecuți au fost zădărniciți, întrucât informațiile puse la dispoziția cetățenilor sunt de cele mai multe ori lipsite de relevanță și neconforme cu realitatea. Este sabotată implementarea unor proiecte de transparență publică, precum Registrul Unic al Transparenței Intereselor, Colegiul Consultativ al prim-ministrului cu organizațiile neguvernamentale, se întrevede intenția de a altera prevederile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la
informații de interes public în loc de a impune respectarea ei în actuala formă de personalul din administrație, regimul organizațiilor neguvernamentale de utilitate publică nu este nici acum lămurit, nu există instrucțiuni pentru publicarea proiectelor de acte normative emise în procedură de urgență înainte de a fi adoptate, datele din portalul
www.data.gov.ro nu se mai completează cu periodicitate.
Reiterăm angajamentul PNL pentru transparență în actul de guvernare, la orice nivel, ca fiind unul dintre elementele esențiale care generează o bună administrare a intereselor comunității și societății în ansamblu. Prioritatea PNL în domeniu este implicit să determinăm o comunicare modernă și eficientă între instituții și cetățeni, inclusiv să stabilim faptul că regula de comunicare este electronică, în timp real, iar aparatul funcționăresc trebuie să înțeleagă că oricâtă rezistență opune, România trebuie se modernizeze. În opinia PNL, marea provocare a Zilei Internaționale a Dreptului de a Ști din 28 septembrie 2017 o reprezintă conduita necorespunzătoare a funcționarilor în aplicarea literei, dar mai ales a spiritului celor două legi importante în vigoare în România – Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public și Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională.
Partidul Național Liberal își asumă rolul de a transforma, după un amplu proces de consultare publică, nemulțumirile societății civile în propuneri
constructive de acte normative sau de completare a celor existente astfel încât să fie responsabilizați, în mod concret, conducătorii direcțiilor și serviciilor care dețin informații și date publice, dar nu le comunică. De altfel, PNL a fost principalul promotor politic și al actualei legislații privind transparența și accesul la informații de interes public. 28 septembrie este Ziua Internațională a Dreptului de a Ști, stabilită mai ales pentru conștientizarea cetățenilor cu privire la faptul că au dreptul să ceară informații de interes public la care să primească răspunsuri de la instituțiile publice. Inițiativa aparține unui grup de organizații active în domeniu și a fost lansată în 2002. Peste 200 de organizații
neguvernamentale și grupuri de inițiativă sunt astăzi membre ale rețelei promotorilor dreptului de a ști.

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.