MUZEUL DE ISTORIE ȘI ARHEOLOGI MARAMUREȘ: Exponatul lunii este cartea veche Strastnic tipărit în 1753 la Blaj

În istoria tiparului și cărții vechi românești, tipografia de la Blaj (pusă în funcțiune în anul 1747, prin strădania episcopului greco-catolic Petru Pavel Aron), în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, a fost cea mai mare furnizoare de carte bisericească pentru românii transilvăneni. La câțiva ani de la fondare, de sub teascurile tipografiei blăjene ieșea o carte de cult, denumită Strastnic, din a cărei ediție în patrimoniul științific a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Maramureș se păstrează un exemplar.

Denumirea cărții provine de la termenul slavon „strasti”, ce înseamnă a suferi, a pătimi. Ca lucrare bisericească, Strastnicul (sau în varianta uzuală Strajnic) conține slujbele din Săptămâna Mare a Patimilor – ultima săptămână din Postul Paștilor.

Foaia de titlu a cărții prezintă următorul text: „Strastnic care cuprinde în sine slujba sfintelor patimi și învierii Domnului H[risto]s. Acum într-acesta chip tipări supt stăpânirea prea înălțatei c[h]esaro crăiesei Marii Theresii. Cu blagosloveniia prea sfințitului vlădichii Făgărașului. Kyriu Petru Pavel Aaron de la Bistra. În Mănăstirea Sfintei Troițe la Blaj. Ani de la H[risto]s 1753”. Ornamentica xilogravată a foii de titlu este deosebită, având în partea de sus un frontispiciu floral cu cele trei cruci de pe Golgota pe fundal negru. Crucea Mântuitorului, în spatele căreia se observă trei sulițe, poartă majusculele IS HS NI KA. Textul este încadrat într-un chenar cu ornamente tipografice, la baza căruia apare numele tipografului: Vasilie Costandin.

Pe verso-ul foii de titlu, într-un chenar compozit, este redată Sfânta Mănăstire de la Blaj, iar în registrul superior al ilustrației – Sfânta Treime în slavă, înconjurată de heruvimi, Maica Domnului și Sf. Ioan Botezătorul, îngenuncheați, pe straturi de nori. A doua filă nenumerotată a cărții conține predoslovia adresată „iubitului cetitoriu” de „cucernicii ieromonașii de la Blaj”.

Lucrarea are 2 file nenumerotate și 179 de pagini. Tiparul este realizat cu negru și roșu. Cerneala roșie a fost utilizată pentru titluri, subtitluri, inițialele miniate și indicațiile tipiconale. Textul este dispus pe două coloane, fiecare coloană având propriul chenar.

Decorația cărții este formată din frontispicii, viniete și inițiale ornate, la care se adaugă trei gravuri, cu Răstignirea (la pagina 94), Punerea în mormânt (datată și semnată „1752, Vlaicu”; la pagina 123) și Învierea lui Hristos (la pagina 171).

Exemplarul aflat în colecția muzeală este complet și în stare bună de conservare. Legătura este de epocă, în piele maro cu tăblii de lemn, cu curelușe de piele și închizători metalice. Coperțile prezintă o multitudine de ornamente florale și geometrice dispuse simetric. Prima copertă iese în evidență prin șapte ornamente florale succesive care formează, în plan median, o cruce. Pe verso-ul celei de-a doua file nenumerotate se păstrează un „ex libris” datat octombrie 1814.
Text și foto: dr. Marius Câmpeanu

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.