INACO: In Romania, aproape trei sferturi din populatia adulta este lipsita de competente digitale de baza

 In Romania, aproape trei sferturi din populatia adulta poate fi considerata drept lipsita de competente digitale de baza si, potrivit ultimelor date ale Eurostat, 30% dintre cetatenii Romaniei nu au folosit niciodata internetul, se arta intr-un comunicat INACO – Intiativa pentru Competitivitate.


Totodata, in ultimul an, numai 16% dintre romani au achizitionat produse online, spre deosebire de Suedia (81%), Spania (50%) sau Grecia (32%) iar Romania este printre tarile cu cele mai mici procente de e-exporturi (vanzari online in afara tarii) si ocupa ultimul loc in clasamentul ultimului indice al economiei digitale si sociale care masoara conectivitatea, folosirea internetului, digitalizarea serviciilor de interes public, integrarea tehnologiei digitale si folosirea internetului (DESI 2018).



De asemenea, reprezentantii INACO vorbesc despre carente majore la capitolul interactiunii dintre cetateni si administratia publica prin intermediul serviciilor digitale. In 2015, doar 9% dintre romani foloseau internetul pentru a obtine informatii de interes public legate de functionarea institutiilor de stat si doar 5% descarcau fisiere cu documente si formulare ale institutiilor publice.



"Pentru a intelege implicatiile diviziunii digitale, trebuie sa reflectam asupra fragmentarii sociale pe care o produce internetul si utilizarea acestuia. Mediul online este un catalizator al relatiilor sociale, al comertului, al educatiei, al formarii identitatii civice si ideologiei politice, sau chiar al experimentarii culturilor straine si planificarii activitatilor turistice. Neimplicarea digitala se

traduce in marginalizare economica, sociala si culturala", precizeaza reprezentantii INACO.



Totodata, din punct de vedere economic, lipsa acestor capacitati digitale presupune imposibilitatea de a patrunde, de a

activa sau de a excela in mediul muncii, de a accesa cursuri de formare profesionala, de a depasi obstacole in realizarea activitatilor antreprenoriale sau de a transpune activitati economice in mediul online.



"Ridicam astfel principiul egalitatii de sanse a indivizilor, regiunilor si a economiei nationale in ansamblu fata de cetatenii europeni si alte state europene, pentru a nu ramane blocati in trecut, in inertii, in transmiterea inter-generationala a inegalitatii sau in

persistenta factorilor de risc ai saraciei. Din punct de vedere cultural si social, lipsa accesului sau capacitatilor digitale afecteaza direct atitudinile si experientele cetatenilor sau ale companiilor private. Persoanele marginalizate digital sunt mai predispuse catre atitudini stereotipice sau anti-sociale; au capacitati reduse de comunicare; nu au acces la informatii care sa le permita formularea unei ideologii personale, economice, politice sau culturale si, in general, au tendinta catre atitudini si trasaturi de personalitate fixe", mentioneaza sursa citata.



Companiile marginalizate digital au perspective mai reduse de dezvoltare, de acces la tehnologii mai eficiente si mai putin costisitoare sau de export prin internationalizarea activitatii.



Potrivit INACO, cauzele diviziunii digitale sunt strict legate de lipsa educatiei digitale in scoala primara, secundara, liceu si invatamantul superior.



In context, Leyla-Denisa Obreja, profesor adjunct si candidata la doctorat in cadrul Facultatii de Drept la Bond University in Australia, membru al INACO, a mentionat ca elevii suedezi invata programare digitala din primul an de scoala, iar Republica Moldova a introdus educatia digitala ca disciplina obligatorie pentru elevii clasei intai incepand cu anul 2018.



"Alfabetizarea digitala duce la diminuarea riscului de marginalizare economica, culturala si sociala si este pasul pe care think-tank-ul INACO – Initiativa pentru Competitivitate considera ca trebuie sa-l facem impreuna cu multa seriozitate, dupa

publicarea Ghidului Meseriilor Viitorului chiar din prima zi de scoala", precizeaza Obreja.



Comunicatului INACO aminteste, insa, faptul ca Romania a avut mai multe incercari de digitalizare, printre care programul SEI, derulat intre 2001-2009, in valoare de 124 de milioane de dolari, o incercare "aparent esuata insa, cu rezultate contestabile, care a fost mentionat printre contractele paguboase ale informatizarii Romaniei".