Avem o grămadă de cuvinte românești prin dicționarele noastre carpato-danubiano-pontice, care pot descrie de la o durere de cap a vreunei miorițe până la o discretă enervare a ciobanului care duce la păscut, în timpul serviciului, oaia cu pricina. Avem căpițe, ba chiar tarlale de cuvinte în limba română, însă uneori ne slujim de anglicisme.
De acord, lumea evoluează în exprimarea dumisale, însă asta nu înseamnă nicidecum ca, de pildă, la o masă rotundă ori pătrată, oblică ori cum o fi, de români neaoși, să se vorbească oarecum ceva de genul: ”Păpădia este un must have la buildingul fiecăruia. Start-up la puf, politically correct, e de fapt un job al păpădiei, așa că, dacă nu participă, obviously, la debate, e nasol”. Păi, sorry, să nu dai cu păpădia de pereți?
Lasa un raspuns