CUVINTE CU MINTE | Perpetuarea obiceiurilor din Băița de Sub Codru prin intermediul „Școlii rădăcinilor străbune” [ autor: Măriuca Verdeș ]

Opționalul de Folclor „Școala rădăcinilor străbune” s-a apropiat și mai mult de elevii din Băița de sub Codru și nu numai, încurajându-i să-și poarte portul, care era pe cale de dispariție, și să revitalizeze obiceiurile care sunt specifice în această perioadă a Paștelui. Cântecele religioase sunt foarte bine împletite în cadrul ascestui opțional de folclor de către prof. Dir. Crina Blidar și prof. Claudiu Covaci.

Satul tradițional românesc este locul unde se întrepătrunde profanul cu sacrul. Mircea Eliade, în cartea „Sacru și profan”, spunea despre creștinism că „nu șterge semnificațiile  precreștine ale simbolurilor ci li se adaugă o valoare nouă”.

Este bine de știut faptul că între condițiile de viață ale omului și îmbrăcăminte este o strânsă legătură, ceea ce duce la una dintre caracteristicile fundamentale ale portului popular, faptul că aceasta diferă considerabil de la o regiune la alta. Putem spune că îmbrăcămintea tradițională reprezintă un document de viață ce permite analiza și descifrarea unor aspecte de viață menite să dezvăluie anumite mistere ale etnogenezei. Simplitatea portului popular codrenesc vorbește și de sărăcia oamenilor din această zonă, greutățile cu care își câștigau pâinea de zi cu zi, muncile grele pe care le făceau pentru un trai mai bun, cu posibilitățile limitate de dezvoltare.

Portul popular codrenesc poate să pară sărac, fiind simplu, predominant în alb și negru, cu foarte puțină culoare. Bătrânii spuneau că s-au păstrat doar straiele bătrânești, tinerii renunțând mult mai devreme la portul popular, astfel s-ar explica cromatica sobră a straielor populare codrenești.

Costumul bărbătesc este alcătuit din cămeșa de pânză cu mâneci largi, dar strâmtate la încheieturi – pumnușel, lungă până la brâu, purtată peste gaci ornamentații, dar gulerul și pumnușelul erau brodate cu alb. Costumul este completat cu cizmele negre de piele, clopul de paie cu calotă înaltă și vesta neagră simplă, cu mici broderii pe margine, puține, puțin colorate, sau deloc. Iarna, bărbații purtau cioarici, dar s-a pierdut acest element din portul tradițional.

Costumul femeiesc are în componență cămașa albă – spăcelul, cu broderie sau ciur alb la guler și încheieturi, poalele – pindileul este încrețit la talie, cu mici dar delicate ornamente albe, adăugate cu ciur sau cipcă, zadia – șorțul care se pune peste pindileu, este negru, la fel și zadia din cap, care se pare că uneori era înlocuită cu zadii de delin, colorată, în culori pale, nu vii. În picioare se poartă pantofi negri. Din piesele costumului mai făceau parte cojocul negru cu ornamente discrete și zadia de după cap, care era mai mare și se purta peste spăcel, încrucișată în față și legată la spate. Este din lână neagră cu ciucalăi pe margine. Renumită era și batista care avea rol de dar de logodnă iar fetele nemăritate purtau capul descoperit cu părul împletit și strâns în coc.

Costumul codrenesc este diferit de la o localitate la alta, atât în ceea ce privește cromatica cât și ornamentica. Este adevărat faptul că așa cum fenomenele de cultură materială sunt supuse unei continue evoluții, și costumul popular trece prin aceleași tendințe. Legătura strânsă cu viața socială face inevitabil procesul de transformare a acestuia, făcându-l mai rafinat, delicat, deosebit. Sobrietatea și eleganța sunt caracteristicile portului popular codrenesc.

În spațiul acesta al satului codrenesc întâlnim două obiceiuri vechi din perioada Postului Mare. În ajunul de 40 de Sfinți țăranii își făceau curățenie prin ogrăzi iar spre seară aprindeau resturile.

Podina pe care au fost puse clăile de fân nu se aprindea, pe această podină se obișnuia ca bărbații să doarmă în timpul acelei nopți, deoarece se socotea că în noaptea dintre ajun și sărbătoarea celor 40 de Sfinți (9 martie) cerurile erau deschise, iar oamenii cu o viață morală exemplară vedeau lucruri cu totul și cu totul deoasebite. Persoane despre care se știe că au dormit pe podină sunt: Mitru Băițanului din Băița care a văzut cerul și pe îngerii lui Dumnezeu, a fost un om evlavios, stabilit apoi în Asuaju de Sus, și Pintea Mitri lui Macovei tot din Băița (informații despre acest obicei și despre personajele menționate mai sus, sunt de la Pop Iulia, soția fostului diac, Pop Teofil, din Băița.)

Un alt obicei întâlnit în localitatea Băița de Sub Codru, ca o particularitate, dar păstrat și acum, este „dusul crestăților” la morminte iar mai apoi la săraci. Ca să nu fie o întrerupere pentru cei dragi, continuau ei legătura cu cei duși dând de pomană.

Din biserică în Noaptea de Înviere și până-n Săptămâna Luminată (Duminica Tomi) nu se închid ușile împărătești și nu mai există slujbe speciale pentru morți, deoarece Praznicul Învierii este slujba bucuriei. De aici și credința că cine moare în săptămâna luminată merge direct în rai.

Cunoaștem faptul că o dată cu Sâmbăta lui Lazăr se încheie ciclul sâmbetelor morților, fiind făcute pe tot parcursul postului în ziua de sâmbătă.

Elevii din cadrul opționalului au făcut cercetare în localitățile de unde provin, astfel reușind să adune și mai multe informații referitoare la obiceiurile locale; activitățile lor pot fi urmărite în cadrul emisiunii ,,Zestrea Maramureșului” vineri 9 aprilie 2021, de la ora 19:30 și duminică (în reluare) de la ora 16:00, pe TV Sighet.

Reamintim faptul că începând cu anul școlar 2018-2019 dna Dir. Prof. Crina Rozalia Blidar a introdus două ore de opțional ,,Școala rădăcinilor străbune” la Școala Gimnazală Băița de Sub Codru, predate la clasa a V-a, de către Dir. prof. Crina Rozalia Blidar, urmând ca în anul școlar 2019-2020 să fie predate la clasa a VI-a de către prof. Covaci Claudiu Andrei, iar în anul școlar curent, 2020-2021, să avem două ore de opțional de Folclor, predate de prof. Crina Rozalia Blidar la clasa a VI-a și de prof. Covaci Claudiu Andrei, la clasa a VII-a, iar în anul 2021-2022 va fi susținut de prof. Covaci Claudiu Andrei.

informatii: prof, Director Crina Blidar și preotul Sarca Nelu

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.