CORINA CREŢU: România trebuie să îmbunătățească situația privind investițiile publice prin prioritizare, implementare și eficiență

Administrația publică reprezintă unul dintre factorii cheie care garantează succesul implementării programelor finanțate prin intermediul fondurilor europene și, în acest sens, România trebuie să depășească dificultățile care au cauzat o rată de absorbție scăzută în trecut, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, comisarul european pentru Politici Regionale, Corina Crețu.
 Aceasta a menționat că, în privința absorbției fondurilor europene, România înregistrează o evoluție bună, în condițiile în care rata de absorbție este în prezent la peste 60%, față de numai 6% cât înregistra în urmă cu câțiva ani, însă și-a exprimat îndoiala că ar putea ajunge la finele anului la o rată de 100%.
Comisarul european a vorbit, de asemenea, în interviu, despre recenta rectificare bugetară, despre implementarea proiectelor de mediu și absorbția fondurilor europene pe Programul Operațional Sectorial /POS/ Mediu, despre adoptarea Agendei digitale 2020, precum și despre măsurile de îmbunătățire a protecției sociale, cu ajutorul fondurilor europene.
În opinia Corinei Crețu, finalizarea Master Planului de Transport este o realizare foarte importantă pentru sectorul transporturilor din România, iar Comisia Europeană așteaptă ca autoritățile române să își respecte angajamentele asumate prin acest document strategic pentru dezvoltarea infrastructurii țării și să pună în aplicare reformele necesare.
AGERPRES: Consiliul Fiscal a avizat pozitiv rectificarea bugetară în privința încadrării în ținta de deficit bugetar, dar a avertizat că încadrarea în deficit se va realiza, din nou, pe seama neexecutării cheltuielilor de investiții. Cum vedeți parcursul european al României cu actualul ritm de dezvoltare a infrastructurii?
Corina Crețu: Guvernul României și experții Comisiei Europene consideră că investițiile publice eficiente rămân o prioritate. După cum știți, Comisia a propus un plan de investiții în valoare de 315 miliarde de euro și aș dori să încurajez România să depună aplicații pentru finanțări în cadrul acestui plan de investiții. Bugetul României pentru anul 2015, așa cum a fost adoptat inițial și actualizat apoi prin rectificarea bugetară recentă, oferă spațiu amplu pentru investiții publice, atât pentru cele finanțate la nivel național, cât și pentru cele cofinanțate de Uniunea Europeană. Într-adevăr, Consiliul Fiscal a atras atenția că, după cum au evoluat până acum lucrurile, există riscul ca bugetul alocat investițiilor publice să nu fie folosit în totalitate. Uniunea Europeană a oferit României un așa-numit "top-up’ pentru fonduri europene, care permite creșterea ratei de cofinanțare până la 95% pentru proiectele care primesc fonduri europene prin Politica de coeziune. Pentru a putea ajunge la rezultatele pe care și le dorește pentru economia sa, România este nevoită să facă față acum unei provocări deloc simple: trebuie să îmbunătățească situația privind investițiile publice prin prioritizare, implementare și eficiență.
AGERPRES: La rectificarea bugetară s-a decis diminuarea fondurilor alocate Ministerului Transporturilor, per sold, cu suma de 985 de milioane de lei, prin diminuarea prevederilor bugetare cu suma de 1.000 de milioane lei la titlul ,,Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare. În ce măsura considerați că această decizie va limita absorbția fondurilor europene de către România?
Corina Crețu: Politica de coeziune este guvernată de principiul gestionării partajate între statele membre și Comisia Europeană. Aceasta înseamnă că selecția proiectelor, implementarea, monitorizarea implementării și verificările sunt în responsabilitatea autorității de management desemnate de statul membru în cauză. Ca regulă generală, contribuția din fondurile europene se realizează prin rambursarea de către Comisie a cheltuielilor pe care statele membre le-au făcut. Rata de cofinanțare stabilită în cadrul programului se aplică pentru cheltuielile efectuate, iar Comisia face rambursarea cheltuielilor în limita bugetului alocat programului în cauză. Sumele necesare pentru co-finanțarea proiectelor trebuie să fie puse la dispoziție de către statele membre. Prin urmare, autoritățile române trebuie să prevadă alocări bugetare în funcție de estimările privind gradul de executare a proiectelor. Suntem la curent cu întârzierile înregistrate în implementarea anumitor proiecte în România, din diverse cauze. Încurajăm autoritățile române să grăbească implementarea proiectelor. Noi asigurăm României toată asistența necesară pentru a putea implementa proiectele din perioada de programare 2007-2013, cu respectarea regulilor de flexibilitate existente.
AGERPRES: Cum se vede România de la Bruxelles din perspectiva implementării proiectelor de mediu și a absorbției fondurilor europene pe POS Mediu?
Corina Crețu: Programul Operațional "Mediu" urmărește îmbunătățirea nivelului de trai al populației, în conformitate cu cerințele acquis-ului UE în domeniul mediului. Prin aplicarea corectă a acestui program vor apărea servicii publice mai eficiente și performante de alimentare cu apă, canalizare, gestionare a deșeurilor, cu impact direct asupra fenomenului de încălzire globală. Totul pornește de la principiul dezvoltării durabile și de la faptul că "poluatorul plătește." Vorbind despre România, țara pe care o cunosc cel mai bine, acest program, odată implementat, va permite ca 70% din totalul populației să beneficieze de apă potabilă, opt milioane de persoane vor beneficia de sisteme moderne de gestionare a deșeurilor și 1,5 milioane de persoane se vor putea simți mai în siguranță acasă, ca urmare a implementării proiectelor privind protecția împotriva riscurilor naturale.