Ultimul eveniment european al anului, Consiliul European de la Bruxelles, s-a încheiat vineri cu lansarea unei instituţii UE despre care ştim de la preşedintele Iohannis că la ea participă şi România.
PESCO (Cooperarea Structurată Permanentă) este o iniţiativă de apărare comună a statelor UE dispuse să adere la ea şi care are un dublu rol de îndulcitor: pe de o parte satisface ambiţiile vest-europenilor de a dezvolta o forţă de apărare comună care să le permită să bifeze încă un domeniu de unificare a Europei şi să scape de frustrarea că europenii trebuie să rămână dependenţi de NATO pentru apărarea lor, iar pe de altă parte vrea să liniştească temerile SUA că s-ar putea crea o armată comună a UE care să înlocuiască angajamentele europenilor faţă de NATO. Dat fiind acest caracter, să-i zicem complex, al noii instituţii, simplul fapt că ea s-a înfiinţat acum oficial e un eveniment important, de fapt singura noutate de la Consiliul European, întrucât celelalte chestiuni (Brexit, Fondul Monetar European, ministrul de finanţe al zonei euro, imigraţia) s-au lăsat cu amânări pentru la anul, aşa cum şi era de aşteptat.
În România, aderarea la PESCO a fost aprobată la 17 octombrie, într-o şedinţă a CSAT care a durat 30 de minute, dominată de fapt de alte două subiecte, deşi purtătoarea de cuvânt al Administraţiei Prezidenţiale spusese că problema este discutată în CSAT „având în vedere importanţa acestui subiect pentru UE şi în special pentru România”. În noiembrie, consilierul prezidenţial Bogdan Aurescu explica pentru MEDIAFAX că PESCO nu-şi propune să ia locul NATO, ci să dezvolte dimensiunea europeană a apărării acolo unde NATO „nu este neapărat cel mai indicat să se ocupe sau nu are atât de multă expertiză”, adăugând că România este interesată de 10 dintre cele 44 de proiecte care se profilau (pe lista finală sunt enunţate acum 17) şi că formatul PESCO de deschidere egală faţă de toate statele dornice să participe va evita limitările integrării europene din alte domenii, cum ar fi spaţiul Schengen, în aşa fel încât „să nu mai asistăm la nuclee de integrare care sunt rezervate doar unora şi cei care doresc să vină să fie opriţi la uşi”.
Înainte de Consiliul European, preşedintele Iohannis anunţa că „la sfârşitul primei sesiuni chiar vom face noi, liderii, o inaugurare formală a acestui program”, însă după încheierea Consiliului, comunicatul aceleiaşi Administraţii Prezidenţiale preciza doar că preşedintele „a reiterat angajamentul României de a participa la PESCO, subliniind faptul că operaţionalizarea acestui instrument ar trebui să conducă la dezvoltarea mai eficientă a capabilităţilor militare şi la creşterea coeziunii între statele membre”. Şi cu asta gata orice discuţie despre subiect. În traducerea oricărui cititor normal, ar fi vorba deci de ceva formal şi plicticos, care n-ar merita atenţie nici măcar dacă politica şi media de la noi n-ar fi aşa de drastic confiscate de chestiunile interne, aşa cum se întâmplă acum.
Lasa un raspuns