Piese de port popular din secolul 19, în special ii, din colecțiile Brătianu și Cantacuzino, au fost prezentate, miercuri seară, într-o expoziție organizată de Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj. Directorul Muzeului Etnografic, Tudor Sălăgean, a declarat la vernisajul expoziției intitulate ‘Ținută, culoare, stil — Cămașa țărănească de altădată din Colecțiile Cantacuzino și Brătianu ale MET’ că piesele din expoziție sunt prezentate publicului pentru prima dată.
‘În anul 1934, doamnele Eliza Brătianu și Sabina Cantacuzino — soția și respectiv sora marelui om de stat Ionel I. C. Brătianu — au donat Muzeului Etnografic al Ardealului o colecție de excepție, cuprinzând 191 de piese de port, în cea mai mare parte ii, databile în ultimul sfert al secolului al 19-lea — începutul secolului al 20-lea, provenind din diverse zone etnografice din România. În cadrul portului femeiesc tradițional românesc, cămașa a constituit întotdeauna piesa principală: a păstrat de-a lungul unei perioade lungi elemente arhaice (elemente de croi, tehnici de decorare, ornamentică); a marcat apartenența comunitară printr-o unitate structurală și decorativă clară în cadrul diferitelor zone etnografice; a evidențiat în cel mai înalt grad (prin calitatea materialelor și a execuției) statutul social-economic și personalitatea purtătoarei. Numită local ie, cămeșe, spăcel, ciupag etc., ea a intrat în conștiința publică cu prima denominație, devenită generică’, a menționat Tudor Sălăgean.
Potrivit acestuia, preocuparea celor două doamne din familia Brătianu pentru portul țărănesc se înscrie în tendința generală a înaltei societăți central și est-europene de a-și manifesta atașamentul, începând cu a doua jumătate a secolului al 19-lea, față de această clasă socială, considerată întruchiparea spiritului național. Tudor Sălăgean a mai spus că în România o asemenea inițiativă a aparținut reginelor Elisabeta și Maria, care adesea au îmbrăcat portul țărănesc, ba chiar l-au introdus și în protocolul curții regale. Muzeul Etnografic al Transilvaniei s-a alăturat inițiativei de organizare, pe 24 iunie, a Zilei Universale a Iei, printr-o serie de manifestări specifice. În afară de expoziția de ii, realizată în cadrul proiectului ‘Clujul omagiază Ziua Internațională a Iei’, Muzeul Etnografic al Transilvaniei a mai fost organizat un târg de obiecte vestimentare tradiționale, precum și o serie de programe de cântece și dansuri populare.
AGERPRES (A-autor: Marius Septimiu Avram, editor: Mihai Simionescu)
Lasa un raspuns