CERCETĂTORI: Soiuri noi de cartof rezistente la schimbările climatice, produse de cercetătorii institutului de profil de la Brașov

Cercetătorii de la Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Cartof și Sfecla de Zahăr de la Brașov au omologat o serie de soiuri noi de cartof – Brașovia, Sarmis și Castrum – care s-au dovedit competitive în ceea ce privește capacitatea de producție dar și din punct de vedere al adaptării la condițiile climatice din ultimii ani.
 ‘În ultima perioadă de timp,ca urmare a finalizării lucrărilor desfășurate în cadrul Programului Național de Ameliorare pe care îl derulăm la institutul nostru, împreună cu stațiunile din Tg-Secuiesc, Miercurea Ciuc și Suceava au fost omologate o serie de soiuri noi de cartof, care au venit să completeze paleta de soiuri pe care o avem deja ca ofertă pentru fermierii din România.
Ultimele soiuri care au fost omologate la institut sunt Brașovia, Sarmis și Castrum, soiuri care s-au dovedit competitive în ceea ce privește capacitatea de producție, dar nu numai, ci și din punct de vedere al adaptării la condițiile de stres mai puternic, în sensul în care, chiar în condițiile acestui an cu precipitații puține și călduri mari, am reușit să obținem rezultate bune, demonstrate în câmpurile experimentale din localitatea Drăguș’, a declarat, miercuri, pentru AGERPRES, directorul Institutului Național de Cercetare Dezvoltare pentru Cartof și Sfecla de Zahăr, Sorin Chiru.
Soiurile au trecut faza de testare, sunt soiuri brevetate și urmează să ajungă la fermieri, deja fiind solicitări în acest sens. Sursa citată a mai precizat că aceste soiuri au fost trimise și colegilor din Ungaria, iar rezultatele au fost destul de bune, în condițiile de secetă mai mare din țara vecină.
Cele trei soiuri sunt din categoria semi-timpurii și au capacități de producție de peste 60 de tone la hectar, în condițiile în care sunt asigurate cerințele tehnologice cel puțin la nivel mediu. Acestea sunt de calitate bună din punct de vedere culinar încadrându-se în clasele A și B. De asemenea, au o rezistență bună la virozele care sunt răspândite în zonă și la mană.
În afară de aceste soiuri, institutul mai are în testare la ora actuală în jur de 11 linii în diferite etape. Este vorba de anul I, anul II și anul III de testare în rețeaua Institutului de Stat de Testare și Încercare a Soiurilor, astfel încât, în anii următori, să existe noi soiuri de cartof omologate care să fie și mai adaptate condițiilor de secetă, a adăugat sursa citată.
Directorul Institutului Național de Cercetare Dezvoltare pentru Cartof și Sfecla de Zahăr ar dori existența unor sisteme locale de irigații pentru că ‘este nevoie de apă și pentru culturile de cartof din Brașov, din Covasna, Harghita sau Suceava’. ‘Toți suferă din cauza cantităților insuficiente de precipitații care cad în perioada vegetației. Sigur că pentru a preveni urmările secetei, noi am făcut o strategie la institut pe care o urmăm.
În afară de crearea acestor soiuri adaptate la stresul termohidric, intenționăm să deplasăm și o serie din lucrările tehnice din primăvară în toamnă.
De exemplu, să executăm o serie de lucrări în toamna anului 2015 pentru primăvara anului viitor, încât să putem să plantăm primăvara mai repede și să reușim cu soiuri semi-timpurii și timpurii să prindem perioada de umiditate din primăvară și astfel să câștigăm 2-3 săptămâni, ceea ce contează foarte mult. Sigur acest lucru va duce la apariția unor probleme privind păstrarea pentru că acești cartofi vor ajunge la maturitate mai repede și va trebui să găsim soluții pentru păstrarea acestui cartof, mai ales cel de sămânță’, a menționat Sorin Chiru.
El a mai spus că există un plan trans-danubian cu parteneri din 10 țări, în legătură cu crearea de soiuri de cartof pentru zona țărilor dunărene, începând cu Bulgaria, România, Serbia, Ungaria, Austria, la care participă și două țări din afara Uniunii Europene, Republica Moldova și Ucraina.
Sorin Chiru a apreciat, de asemenea, că prelucrarea cartofului este deficitară în România la ora actuală, doar 5% din producție prelucrându-se industrial, în timp ce în Anglia procentul este de 80%.
Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Cartof și Sfecla de Zahăr a produs până acum, din anii ’60 de când s-a înființat, un număr de 48 de soiuri de cartof. Până în anul 1989, între 50 și 60% din suprafețele cultivate cu cartofi în România foloseau sămânța produsă de institut dar după 1990 ponderea s-a diminuat foarte mult. După intrarea României în Uniunea Europeană, piața a devenit liberă, iar în momentul de față există peste 1 000 de soiuri care pot fi cultivate, a arătat Sorin Chiru.