Pe pagina Primăriei a apărut zilele trecute un anunț privind consultarea publică pentru un PUZ care prevede transformarea unei zone din apropierea mănăstirii greco-catolice de pe Dealul Crucii în zonă rezidențială. Conform proiectului, pe strada Plaiului, în apropierea mănăstirii, ar urma să fie construite 16 blocuri, fiecare cu regim de înălțime P+2.
Audierea publică pe această temă a avut loc miercuri, 27, „întâmplător” cu o jumătate de oră mai devreme decât ora anunțată anterior și transmisă celor afectați la care au participat aproximativ 15 locuitori și proprietari de terenuri din acea zonă și au fost depuse și două petiții.
Potrivit semnatarilor petițiilor, investiția este riscantă și nefondată din mai multe puncte de vedere:
– Partea din Dealul Crucii a fost mult timp o zonă predispusă la alunecări de teren. Rapoarte oficiale au fost făcute încă din 1977–1978 cu privire la instabilitatea solului și posibilele alunecări de teren. – Nu există un sistem adecvat de drenaj al apei pluviale în zonă, iar precipitațiile care cad ar putea crește și mai mult riscul de alunecări de teren.
– Regimul de înălțime P+2 este prea mare pentru o zonă dominată de case cu parter sau un etaj.
– Cele 16 noi clădiri rezidențiale planificate ar genera un trafic suplimentar semnificativ, pentru care străzile din jur nu sunt pregătite iar locurile de parcare nu pot fi asigurate în mod realist.
– Construcțiile ar să se suprapună pe galeria minieră Lobkovitz.
– Din punct de vedere arhitectural, proiectul ar afecta grav aspectul actual al Dealului Crucii, o zonă adesea surprinsă de artiștii Școlii de pictură băimărene.
– Construcția zonei verzi (vegetație densă și suprafață extinsă de pădure) este, de asemenea, o preocupare din perspectiva mediului, peisajului și a protecției peisajului, deoarece zona joacă un rol important în stabilizarea pantei.
– Autorii propunerilor își exprimă, de asemenea, îngrijorări serioase cu privire la fezabilitatea drumurilor și parcărilor planificate, deoarece există o vale adâncă de 6-8 metri între zona desemnată pentru construcție și drum, astfel încât investiția ar implica lucrări de terasament semnificative, umplere sau construirea unor ziduri de sprijin înalte.
Autorii celor două petiții, invocă faptul că documentația publicată este incompletă și nu ia în considerare nici reglementările urbanistice existente, nici caracterul zonelor învecinate și au solicitat o revizuire urgentă, un dialog real profesional, precum și încetarea procedurii de aprobare și menținerea clasificării actuale ca pădure.
” Dacă acest PUZ va fi aprobat, va fi necesară contestarea lui în instanță. Spun cu responsabilitate aceste lucruri. Este vorba de un demers serios, care necesită implicare și responsabilitate. Fac un apel către cei care au posibilități să sprijine astfel de acțiuni, precum și către profesioniștii din domeniul juridic și al arhitecturii să se implice. Se anunță o luptă dificilă, iar pasivitatea și indiferența ne poate costa pierderea identității orașului”, scrie Horia Grebleș.
”Următoarea audiere publică – care este publică, deci oricine poate participa și își poate exprima opinia, nu doar cei direct afectați – va avea loc în iunie. Până atunci, poate că autoritățile vor avea timp să citească petițiile depuse, să asculte preocupările localnicilor și, în final, nu doar să bifeze căsuța obligatorie a „consultării publice”, ci să aibă un dialog real în ce fel de oraș vrem să trăim. Pentru că Dealul Crucii nu este un teren gol pe hartă, nu este încă un metru pătrat pe care se poate construi, ci unul dintre ultimele simboluri colective rămase ale Băii Mari. Locul care a definit imaginea, atmosfera și memoria orașului timp de generații.” – a spus David Lajos.
”Când deciziile care schimbă definitiv aspectul orașului se iau fără informare reală, nu mai vorbim despre dezvoltare. Vorbim despre nepăsare față de identitatea unui oraș și față de oamenii lui. Dealul Crucii nu e un teren bun de construit. E parte din memoria noastră colectivă”, scrie Rada Pavel.
Lasa un raspuns