AURESCU: România este deschisă participării la efortul comun de gestionare a situației migrației

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a declarat joi că România este deschisă participării la efortul comun al statelor UE de gestionare a situației migrației.
 El a arătat că, în cadrul întâlnirii cu omologul său italian, Paolo Gentiloni, s-a discutat despre importanța găsirii unor soluții pentru criza din Grecia și problema migrației.
"Am subliniat susținerea deplină a României, echilibrată, care să se bazeze pe solidaritate și pe responsabilitate împărtășită la nivelul UE, și care să aibă în vedere și realitățile economice și sociale ale țărilor membre. Am arătat faptul că, în conformitate cu angajamentele asumate la nivel european, România este deschisă participării, în baza eforturilor și capacităților sale, la efortul comun de gestionare a situației migrației", a spus Aurescu.
El a subliniat că România și Italia au o relație excelentă de parteneriat strategic consolidat.
"Pentru România, și sunt convins și pentru Italia, reprezintă o prioritate păstrarea ritmului intens al acestui dialog de natură să impulsioneze și mai mult relațiile bilaterale", a spus Aurescu, arătând că, la întâlnirea cu omologul său, s-a convenit întărirea frecvenței dialogului între ministere și pregătirea celei de-a treia ședințe comune de Guvern.
Ministrul român de Externe a punctat și faptul că Italia este cel de-al doilea partener comercial al României, arătând că valoarea schimburilor de anul trecut s-a cifrat la 12,57 miliarde de euro, în creștere față de anul trecut, și că perspectiva de anul acesta este îmbucurătoare, având în vedere că, în martie 2015, nivelul schimburilor comerciale era de 3,31 miliarde de euro. El a menționat și că există un interes deosebit al companiilor italiene de a investi în țara noastră, în prezent existând peste 40.500 de societăți italiene.
Aurescu a arătat că discuțiile au vizat și importanța comunităților de români și de italieni din cele două țări, arătând că acestea reprezintă un liant între cele două state. Comunitatea din Italia este cea mai mare comunitate de români din afara granițelor și cea de-a doua de străini din această țară, a notat oficialul.
El a indicat că discuțiile s-au axat și pe susținerea din partea Italiei cu privire la aderarea României la Schengen, perspectiva europeană a Balcanilor de vest, situația din Republica Moldova și Ucraina.
Cei doi miniștri de Externe au semnat, joi, un acord bilateral privind regimul juridic al mormintelor de război.
Ministrul de Externe italian efectuează o vizită în România, la invitația omologul său român.
Președintele Klaus Iohannis a anunțat, pe 26 iunie, la Bruxelles, că statele UE s-au angajat să participe la relocarea de migranți, arătând că România va propune prin intermediul MAI numărul de migranți pe care îi poate primi.
"Președinția Consiliului UE va solicita propuneri statelor membre. Fiecare va propune prin entitatea care se ocupă — la noi, prin MAI — câți migranți poate să primească. Se verifică dacă adunând aceste propuneri se acoperă necesarul de 20.000 și 40.000. Dacă da, chestiunea este lămurită și se trece mai departe. Dacă nu, probabil va fi nevoie de o nouă discuție pentru a se ajunge la coincidența numărului vizat — nu am stabilit în ce format", a declarat Iohannis, după reuniunea Consiliului European de Vară.
Potrivit șefului statului, compromisul realizat constă în relocarea intraeuropeană, arătând faptul că toate statele membre s-au angajat să participe la relocarea a 40.000 de migranți aflați în Italia și Grecia.
"Procesul urmează să se desfășoare pe bază de voluntariat în privința numărului de persoane pe care fiecare stat membru ar urma să le preia. Toată lumea participă, doar numărul este pe bază de voluntariat", a spus Iohannis.
El a indicat că acest mecanism este temporar, pe o perioadă de doi ani, și are caracter excepțional.
În ceea ce privește relocarea extraeuropeană, Iohannis a arătat că s-a agreat relocarea pe bază voluntară a unui număr de 20.000 de persoane care au nevoie de protecție internațională.