AFP: Planul de acțiune al ONU pentru planetă până în anul 2030

Țările membre ale ONU au finalizat duminică un plan de acțiune pentru a eradica sărăcia extremă în lume până în 2030 și a pune sub control încălzirea climatică, relatează AFP.
După o săptămână de negocieri intense la sediul ONU din New York, experți și diplomați din cele 193 de țări au adoptat un proiect de 30 de pagini, intitulat ‘A transforma lumea noastră, program de dezvoltare durabilă până în 2030’.
Ambasadorul kenyan la ONU, Macharia Kamau, a constatat consensul în jurul textului, în aplauzele delegaților ridicați în picioare. ‘Este într-adevăr un moment istoric’, a estimat el.
Kenya a coprezidat aceste negocieri împreună cu Irlanda.
Acest program ambițios va fi supus adoptării formale a șefilor de stat și de guvern ai planetei în 26-27 septembrie la New York, cu ocazia sesiunii anuale a Adunării Generale a ONU.
El cuprinde 17 Obiective ale dezvoltării declinate în 169 de ‘ținte’. Primul este de a ‘elimina sărăcia sub toate formele sale și peste tot în lume’. Un miliard de persoane trăiesc cu mai puțin de 1,25 dolar pe zi, în special în Africa Subsahariană și în Asia.
Planul urmează, de asemenea, ‘să permită tuturor să trăiască în bună sănătate’, ‘să asigure accesul tuturor la o educație de calitate’ și ‘să parvină la egalitate între sexe’, eliminând orice formă de discriminare și de violență față de femei.
Alte obiective se referă la reducerea inegalităților, ‘o muncă decentă pentru toți’, ‘moduri de producție și de consum durabile’ și ‘societăți pașnice și deschise tuturor’ pentru că pacea, dezvoltarea și buna guvernare merg împreună.
Obiectivul nr. 13 invită guvernele ‘să ia de urgență măsuri pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice și a repercusiunilor lor’. Responsabilii ONU subliniază legătura acestuia cu negocierea climatică al cărei termen de finalizare este sfârșitul lunii decembrie, la Paris, chiar dacă cele două inițiative avansează separat.
Documentul lansează un apel să se încheie la Paris ‘un acord ambițios și universal asupra climatului’.
Respectarea celor 17 obiective, care urmează să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2015, va fi voluntară pentru fiecare stat, care va alege mijloacele de a le atinge. Dar unii ‘indicatori’ ar trebui să permită estimarea progreselor făcute și să le asigure o ‘continuitate sistematică’.
‘Generația noastră ar putea fi prima care să eradicheze sărăcia, la fel cum boi suntem ultimii care avem o șansă de a salva planeta’, afirmă textul
Exprimându-se în numele G77 (134 de țări în dezvoltare), ambasadorul sud-african Kingsley Mamabolo l-a citat pe Nelson Mandela, afirmând în ropotul aplauzelor: ‘Aceasta pare întotdeauna imposibil până când să o facem’.
‘Cadrul este voluntar desigur, dar are un angajament politic foarte semnificativ’, estimează un negociator. Lista obiectivelor și țintelor, explică el, nu se va schimba până la sfârșitul lui septembrie pentru că nimeni nu-și va asuma riscul politic de a redeschide această cutie a Pandorei.
Unul dintre punctele strălucite ale documentului este ideea că ‘nimeni nu trebuie lăsat de o parte’. ‘Ne angajăm să întindem mâna în primul rând celor care sunt rămași departe în urmă’, promite programul.
Cheia succesului va fi finanțarea acestui efort colosal. O conferință internațională reunită la jumătatea lunii iulie la Addis Abeba a cifrat factura la 2.500 de miliarde de dolari în 15 ani și a lansat un apel la generozitatea întreprinderilor.
În fața scăderii ajutorului public pentru dezvoltare, provocată de criza economică, autorii programului ‘recunosc rolul diferitelor sectoare private și al societății civile în aplicarea programului’. În principiu, fiecare țară bogată ar trebui să consacre cel puțin 0,7% din Produsul său Intern Brut pentru a ajuta țările sărace, dar puține o fac.
Națiunile Unite au lansat deja în anul 2.000 Obiectivele Milenare pentru Dezvoltare, stabilite până la sfârșitul lui 2015. Rezultatele obținute până în prezent nu sunt neglijabile, dar sunt împărțite și inegale.
Noile Obiective ale dezvoltării durabile le vor continua. Mai detaliate, ele adaugă temelor tradiționale (sănătate, educație, securitate alimentară) obiective economice și sociale, precum și o prioritate protecției mediului pentru că schimbarea climatică afectează țările cele mai vulnerabile.
‘Lumea a făcut astăzi un mare pas înainte pentru a trăi în armonie mai mare cu natura’, a declarat Deon Nel, director executiv al Fondului Mondial pentru Natură (WWF).