25 de ani de la accidentul nuclear Cernobîl

25 de ani de la accidentul nuclear Cernobîl

 

Comunitatea internaţională comemorează astazi 25 de ani de la accidentul de la Cernobîl, cea mai gravă catastrofă din istoria energiei nucleare, fără să evalueze cu precizie toate consecinţele şi cu temerile revigorate de accidentele de la centrala japoneză Fukushima.
La 26 aprilie 1986, la ora 01.23, reactorul numărul 4 al centralei de la Cernobîl a explodat în timpul unui test de securitate, în urma unei erori de manipulare. Deflagraţia a ridicat dala superioară a reactorului, cu o greutate de 2.000 de tone
.

Combustibilul nuclear a ars timp de peste zece zile, emiţând elemente radioactive cu o intensitate echivalentă cu cel puţin 200 de bombe de la Hiroshima şi contaminând o mare parte din Europa, în principal Ucraina, Belarus şi Rusia. Centrala de la Cernobîl a fost închisă definitiv abia în decembrie 2000 după mai multe incidente. Patru centrale, cu 15 reactoare, sunt în continuare în exploatare în ţară.Recent, Rusia şi Belarusul au anunţat decizia de a construi o nouă centrală nucleară în Belarus.
Consecinţele indirecte ale catastrofei nucleare de la Cernobîl rămân un risc pentru mediu, care este însă puţin studiat la un sfert de secol după acest accident, susţin experţii, citaţi de AFP.  "Cernobîl nu este nicidecum un habitat pentru viaţa sălbatică", avertizează Tim Mousseau, profesor de biologie la Universitatea din South Carolina (Statele Unite), unul dintre puţinii oameni de ştiinţă care au analizat în profunzime biodiversitatea din jurul centralei.
"Sunt mai puţine animale şi mai puţine specii de animale decât ne-am putea aştepta", adaugă biologul, autorul celui mai important recensământ al vieţii sălbatice efectuat în zona interzisă.
Activitatea sa arată că numărul mamiferelor s-a diminuat, o situaţie similară fiind înregistrată şi în ceea ce priveşte insectele, inclusiv bondari, lăcuste, fluturi şi libelule.
Potrivit unui studiu publicat în februarie, Tim Mousseau şi colegii săi au capturat 550 de păsări din 58 de specii în opt zone diferite şi au încercat să stabilească volumul creierului acestora. Păsările care trăiesc în "punctele fierbinţi", zone puternic contaminate radioactiv, au creierul cu 5 la sută mai mic decât cele care trăiesc în zonele în care nivelul de radiaţii este normal. Diferenţa era deosebit de mare între păsările cu vârste mai mici de un an.
Praf şi cenuşă radioactive au fost dispersate pe o suprafaţă de peste 200.000 de kilometri pătraţi după explozia reactorului 4 al centralei de la Cernobîl, la 26 aprilie 1986. Ucraina, Belarus şi Rusia au fost ţările cel mai grav afectate, dar particulele radioactive au ajuns până în Scoţia sau Irlanda.
Nici chiar în zona interzisă din jurul centralei contaminarea nu este uniformă. Unele zone sunt relativ curate, dar, la distanţă de numai câteva sute de metri mai departe, ar putea fi "puncte fierbinţi" cu radiaţii net mai ridicate, din cauza rafalelor de vânt, a ploii sau a căderii frunzelor care au atras particulele radioactive.

 

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.