Românii sărbătoresc duminică 167 de ani de la Mica Unire. În 24 ianuarie 1859, sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza a avut loc Unirea Principatelor Române, primul pas important pe calea înfăptuirii statului naţional unitar român.
Mica Unire reprezintă momentul în care Moldova şi Ţara Românească au devenit un principat unit după ce Alexandru Ioan Cuza a fost numit domn al Ţării Româneşti şi Moldovei. Marea Unire a avut loc 59 de ani mai târziu.
„Această zi este importantă deoarece marchează începutul nucleului statal al statului român, desăvârşit la 1918 prin realizarea Marii Uniri. Alexandru Ioan Cuza a fost o personalitate extrem de marcantă în istoria noastră, atât prin spiritul patriotic pe care l-a promovat, cât mai ales prin reformele moderne pe care le-a înfăptuit în cei şapte ani de domnie”, explică Ovidiu Sechel, profesor de istorie.
Procesul unirii a început în 1848, odată cu realizarea uniunii vamale între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturza, respectiv Gheorghe Bibescu, iar votul popular favorabil unirii în ambele țări, rezultat în urma unor adunări ad-hoc în 1857, a dus, la Convenția de la Paris din 1858, la o înțelegere între Marile Puteri prin care se accepta o uniune mai mult formală între cele două țări, cu guverne diferite și cu unele instituții comune.
Astfel, în Moldova și Țara Românească a fost ales în unanimitate, la 17 ianuarie 1859, liderul unionist Alexandru Ioan Cuza, reprezentantul Partidei Naționale. Întrucât în textul Convenției nu se stipula ca domnii aleși în cele două Principate să fie persoane separate, conducătorii luptei naționale au decis ca alesul Moldovei să fie desemnat și în Țara Românească.
Românii marchează momentul Unirii celor două principate prin manifestări solemne cu depunere de coroane la bustul lui Alexandru Ioan Cuza. Solemnităţile nu sunt lipsite de intonarea Imului de Stat al României, dar nici de Hora Unirii.
Lasa un raspuns