TOPUL speranţei de viaţă în Europa. România, la coada clasamentului

Românii trăiesc cu 13 ani mai mult decât în anii ’70, totuşi cu cinci ani mai puţini decât europenii, asta întrucât speranţa de viaţă este direct proporţională cu investiţiile în sănătate, susţine conducerea Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).
"Conform ultimului raport OECD Health Data, România se află la finalul clasamentului european privind speranţa de viaţă. Deşi românii trăiesc cu 13 ani mai mult decât în anii ’70, ei trăiesc totuşi în prezent cu cinci ani mai puţini decât europenii", susţine ARPIM.
Pe primul loc în clasament se situează Elveţia cu peste 80 de ani speranţă de viaţă, urmată îndeaproape de Islanda şi Italia. Ţările vecine, Ungaria (73,3 ani) şi Bulgaria (72,8 ani), deşi sunt sub media europeană, se situează deasupra României (72,7 ani), iar Lituania (71,1 ani) şi Letonia (70,9) sunt pe ultimele locuri şi singurele ţari unde speranţa de viaţă este mai mică decât a românilor.
"Speranţa de viaţă este direct proporţională cu investiţiile în sănătate şi tocmai de aceea poziţia României în acest clasament nu reprezintă o surpriză. Investiţia în medicamentele de ultimă generaţie este un factor al scăderii speranţei de viaţă. Cel mai recent raport EFPIA (European Federation of Pharmaceutical Industries and Associations) arată că, la nivel global, între 40-59% din creşterea speranţei de viaţă pe o perioadă de aproximativ 10 ani se datorează medicamentelor inovatoare şi, poate cel mai important, accesului la aceste medicamente. Din păcate, inovaţia în România este pe lista de aşteptare, întrucât sunt mai bine de cinci ani de când nu au fost introduse spre compensare sau gratuitate terapii noi. Vorbim de medicamente de ultimă generaţie, care sunt mai eficiente, cu mai puţine efecte adverse, cu un grad de tolerabilitate mai mare şi, paradoxal, care implică cheltuieli mai reduse pentru bugetul Sănătăţii. Sunt medicamente în mare parte pentru bolnavii de cancer, de hepatită, diabet, cei cu boli cardiovasculare, pe scurt pentru bolnavii cronici care luptă în fiecare zi pentru supravieţuire", a declarat Dan Zaharescu, Director Executiv Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).
La rândul său, Sorin Popescu, coordonatorul Grupului de comunicare ARPIM, spune că speranţa de viaţă scăzută a românilor se justifică şi prin faptul că România se află pe ultimele locuri şi la alte capitole ale Sănătăţii.
"Speranţa de viaţă scăzută a românilor se justifică şi prin faptul că România se află pe ultimele locuri şi la alte capitole ale Sănătăţii: alocarea procentuală din PIB, cheltuielile cu medicamente sau consumul de medicamente. În acest context, poate România recupera acest decalaj la nivel european? Pot ajunge românii să aibă aceeaşi speranţă de viaţă ca ceilalţi europeni? Da, în condiţiile unei investiţii constante şi continue în sănătate. Dacă România va aloca anual 1-1,5% din PIB în plus Sănătăţii, în anul 2020 se va ajunge la nivelul mediu european. Astfel, când România va privi Sănătatea ca pe o investiţie şi nu ca pe o cheltuială, treptat va creşte şi speranţa de viaţă a românilor", a adăugat Sorin Popescu.