Cunoașterea științifică este diversificată continuu. Zi de zi pe fluxurile de știri ajung informații cu privire la noi descoperiri din diferite domenii, fie că este vorba despre Univers și spațiul cosmic, despre Pământ și biosferă, despre istorie și arheologie, despre mediu etc. Prezentăm o selecție a celor mai importante descoperiri din diferitele domenii de cercetare științifică anunțate în cursul lunii aprilie.
Spațiu
La începutul lunii aprilie astronomii au anunțat descoperirea unei găuri negre supermasive, cu o greutate de 17 miliarde de sori, în centrul unei galaxii eliptice masive, NGC 1600, aflate într-o zonă slab populată a Universului. Observațiile, făcute de telescopul spațial Hubble al NASA și telescopul Gemini din Hawaii, ar putea indica faptul că aceste obiecte astronomice monstru pot fi mai frecvente decât se credea. Până la această descoperire, cele mai mari găuri negre supermasive — de aproximativ 10 miliarde de ori mai mari decât masa Soarelui nostru — au fost descoperite în centrul unor galaxii foarte mari, în regiuni ale universului pline de alte galaxii mari. De fapt, obiectul astronomic care deține recordul de masă are 21 de miliarde de sori și se află în aglomeratul roi galactic Coma, format din peste 1.000 de galaxii.
La jumătatea lunii aprilie, profesorul Stephen Hawking, alături de miliardarul rus Yuri Milner și de fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg, a anunțat lansarea unui ambițios proiect de misiune spațială spre cel mai apropiat sistem stelar de Soare, Alpha Centauri, misiune care propune lansarea unei flotile de sute, poate chiar mii de minisonde spațiale, propulsate de raze laser de pe Terra, care ar trebui să atingă o viteză maximă de 20% din viteza luminii și să ajungă la sistemul Alpha Centauri în 20 de ani. Vizibil pe cerul nopții fără telescop, sistemul Alpha Centauri se află la distanța de 4,3 ani lumină.
Tot la jumătatea lunii aprilie a fost publicată informația cu privire la descoperirea de către sonda Cassini a unor particule de praf cosmic provenite din afara Sistemului Solar. Sonda spațială Cassini, aflată pe orbita planetei Saturn, a depistat indicii ”slabe, dar clare de praf stelar provenind din afara Sistemului Solar”, a informat Agenția Spațială Europeană (ESA), care a realizat această sondă împreună cu Agenția spațială americană (NASA) și cu Agenția spațială italiană (ASI). Lansată în 1997, sonda se află în apropiere de Saturn din 2004 și a detectat ”milioane de particule de praf conținând mari cantități de gheață”. ”Majoritatea acestora provin de la Enceladus, un satelit înghețat, și formează unul dintre inelele exterioare ale lui Saturn”, dar ”36 de particule sunt diferite de celelalte, iar oamenii de știință au ajuns la concluzia că au venit de dincolo de Sistemul nostru Solar”, potrivit unui comunicat al ESA.
Tehnologie
La începutul lunii aprilie compania Facebook a anunțat că a întărit nivelul de criptare implicită pentru mesajele de orice tip care circulă pe popularul său serviciu WhatsApp, folosit de peste 1 miliard de oameni din toată lumea, asigurând că aceste mesaje vor putea fi accesate doar de expeditor și de destinatar. WhatsApp a început să dezvolte un sistem de criptare a mesajelor "end-to-end" încă de acum 2 ani, cu ajutorul unui software oferit de organizația nonprofit din domeniul securității online Open Whisper Systems. Inițial, sistemul de criptare era asigurat în mod implicit doar pentru mesajele în format text între doi utilizatori, dar mesajele pe grupuri de comunicare sau cele care conțin, pe lângă text și fotografii, videoclipuri sau înregistrări audio nu erau protejate complet.
Tot la începutul lunii aprilie, o echipă de specialiști în tehnologie digitală, sprijinită de Microsoft și cu aportul unor experți de la două muzee olandeze de artă, a reușit să realizeze în 3D o pictură în stilul renumitului pictor olandez Rembrandt. Cu ajutorul unui program de calculator au fost analizate tablouri ale celebrului pictor olandez, realizându-se un portret. Recurgând la o imprimantă 3D, echipa a reușit apoi să imprime tabloul pe un material asemănător cu o pânză în ulei, astfel încât ”New Rembrandt” să fie cât mai aproape de un tablou original realizat de celebrul pictor olandez, rămânând totuși un portret original.
Compania americană SpaceX a anunțat în cea de-a doua săptămână a lunii aprilie că a reușit, în premieră, aterizarea la punct fix pe o platformă marină autonomă în Oceanul Atlantic a primei trepte a rachetei sale Falcon 9. Aterizarea primei trepte la punct fix a avut loc la mai puțin de zece minute de la lansarea rachetei Falcon 9 de la baza aeriană Cape Canaveral din Florida. Lansatorul a propulsat capsula cargo Dragon către Stația Spațială Internațională (SSI), ulterior prima treaptă a rachetei s-a desprins și a început coborârea, aterizând pe o mica platformă marină autonomă din Oceanul Atlantic.
Planeta
La începutul lunii aprilie autoritățile din Republica Palau, țară insulară din Micronezia (Oceanul Pacific), au cerut ajutorul Japoniei și Taiwanului din cauza secetei puternice cu care se confrunta din cauza fenomenului El Nino. Arhipelagul, cu 18.000 de locuitori, a instituit în luna martie stare de urgență din cauza secetei, iar accesul la apa de la robinet a fost limitat. Tot în Micronezia, Insulele Marshall au declarat stare de urgență, iar insula Guam și Insulele Mariane de Nord înregistrează cantități mici de ploi.
De asemenea, în aceeași perioadă de timp, în Japonia, au fost detectate niveluri ridicate de radiații în sedimente din râuri situate în apropierea centralei nucleare dezafectate de la Fukushima. Dintre cele 72 de râuri din prefectura Fukushima, în 7 au fost detectate niveluri de radiații de peste 10.000 de becquereli pe kilogram. Până la 54.500 de becquereli pe kilogram de substanțe radioactive au fost găsite în râul Maeda în orașul Futaba, situat la doi kilometri de complexul nuclear Fukushima Daiichi. Nivelul de 10.000 de becquereli pe kilogram este considerat limita sigură pentru radiații în apa de băut, conform Organizației Mondiale a Sănătății.
În cea de-a doua parte a lunii aprilie, 175 de țări au semnat Acordul de la Paris asupra climei, convenit în decembrie 2015. Este un număr record, niciodată până acum nemaifiind consemnat un număr atât de mare de țări care să semneze un acord internațional într-o singură zi. Evenimentul a coincis cu Ziua Pământului. Dintre semnatari, 15 state, majoritatea mici țări insulare (Fiji, Barbados, Belize, Maldive, Insula Mauritius, dar și Palestina) au ratificat deja textul care vizează încetinirea încălzirii planetei. Acordul va intra în vigoare doar atunci când 55 țări responsabile de cel puțin 55% din emisiile de gaze cu efect de seră, aflate la originea schimbării climatice, îl vor ratifica.
Lasa un raspuns