SIGHET: Comunitatea evreilor din Sighet sărbătoreşte Hanuka

În perioada 21-28 decembrie, comunitatea evreiască din Sighetu-Marmaţiei sărbătoreşte Hanuka, sărbătoarea luminii şi a permanenţei iudaice. La eveniment au participat doi reprezentanţi ai conducerii Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România şi rabinul de Oradea Tiberiu Abraham Ehrenfeld.Hanuka este este singura sărbătoare nebiblică din calendarul iudaic. Ea vorbeşte despre un moment miraculos din istoria evreilor. În anul 167 înaintea erei noastre, Antioch IV Epiphanes, după ce a cucerit Ierusalimul, a distrus templele şi a supus evreii unor persecuţii religioase. Ca răspuns, un grup condus de Iuda Makkabeul s-a răsculat şi, cu toată inferioritatea numerică, a reuşit să-i alunge pe greco-sirieni din Iudea. Tradiţia spune că atunci când makkabeii au recucerit Templul Sfânt, au descoperit că uleiul folosit la aprinderea Menorei, candelabrul cu şapte braţe, a fost vărsat, rămânând doar o singură măsură pecetluită, purtând însemnul rabinului, cantitate suficientă numai pentru o singură zi. Cu toate acestea miracolul s-a produs iar Menora a ars nu mai bine de opt zile, timp în care evreii au reuşit să aducă ulei purificat şi binecuvântat de rabin. Acesta este motivul pentru care candelabrul de Hanuka – Hanukia, cum se mai numeşte – are opt braţe şi nu şapte ca cel folosit în mod tradiţional la alte sărbători, evreii aprinzând zilnic câte o lumânare.Există o serie de tradţii şi obiceiuri locale legate de Hanuka, unele legate de trecut, altele statuate ulterior. Unul dintre acestea este împărţitul de daruri copiilor. Tot legat de aceasta sarbatoare este si jocul cu "dreidel", o sfârlează cu patru feţe, fiecare purtând o literă ebraică, acronimul propoziţiei "S-a întâmplat un mare miracol". În funcţie de litera pe care cade sfârleaza, jucătorul primeşte un dar sau chiar nimic. Mâncarea tradiţională de Hanuka este "latke"sau "kremzli" şi "sufganiyot", gogoşi umplute cu gem.