În societatea de astăzi, mersul la psiholog începe să nu mai fie un subiect tabu. Astfel, din ce în ce mai mulți adolescenți apelează la serviciile de consiliere puse la dispoziție de liceele în care studiază.
Adaptarea în medii noi ori comunicarea defectuoasă între generații sunt cele mai frecvente motive pentru care tinerii maramureșeni apelează la consiliere psihologică.
"În primul rând problemele de adaptare la clasa a 9-a. E clar, trecerea e destul de grea în toate nivelurile de învățământ. Pe urmă, să-i ajutăm pe elevi să-și identifice cariera, vocația profesională. Ajung cu conflicte sau cu comunicarea defectuoasă între generația tânără și bunici sau părinți – sau mătuși, în cazul celor care au părinții plecați în străinătate”, a declarat consilierul școlar Anamaria Borlean-Elek.
Pe lângă încercările tipice perioadei adolescenței în ceea ce-i privește pe elevi, consilierii școlari se confruntă și cu probleme mai complexe, a căror rezolvare necesită o identificare timpurie si o intervenție comună din partea familiei, a școlii și a comunității.
"De asemenea, noi venim spre ei cu o ofertă de educație pentru un stil de viață sănătos și la noi, la liceu, am început, în săptămâna Școala altfel, activitățile pentru alimentație sănătoasă, pentru un stil de viață din punct de vedere sexual sau educație pentru viața de familie. Plus, adicțiile, adică dependența de tutun. Din păcate, ei încep să fumeze nu la liceu, așa cum cred unii părinți, ci din școala generală și din clase destul de mici. Dependențele merg mână în mână, dependența de tutun, alcool și, din nefericire, vin și drogurile", precizează Anamaria Borlean-Elek.
Consumul și dependența de droguri sunt probleme des întâlnite în rândul tinerilor. Cei din Sighet sunt la fel de vulnerabili în fața acestui fenomen, poate chiar mai vulnerabili, ținând cont că Sighetu Marmației este un punct de trecere a frontierei, iar posibilitatea de a procura droguri poate fi mai simplă.
"Trebuie să pornim de la ideea că nimeni nu vrea să își facă rău. Toți vor acel mai bine: hai să încerc să fumez că poate e mai bine, mă integrez mai ușor în rândul prietenilor mei… sunt acceptat de o gașcă, așa-zis celebră, din școală. Și așa ajungem, din dorința de mai bine, să începem să consumăm. Acum, ce înseamnă mai bine pentru fiecare rămâne de văzut: mai bine la nivel social, al grupului de prieteni, mai bine cu părinții. Sunt și cazul copiilor și ei mi se par vulnerabili în continuare, fie cei lăsați singuri sau cu bunica, sau mătușa, sau mai știu eu cu cine, pentru că părinții sunt plecați, fie cei care se întorc din străinătate, după ce mulți ani au făcut școala acolo. În cazul lor avem procesul invers, ei fiind cei care trebuie reintegrați în sistemul românesc și sunt vulnerabili,” a adăugat consilierul școlar.
O rază de speranță în astfel de situații o reprezintă inițiativa tinerilor de a cere să fie ajutați.
”E clar că acolo unde el vine, la el mă refer, la consumatorul de substanțe, rata de succes este mult mai mare decât atunci când este împins de la spate de un diriginte, de un părinte sau mai știu eu de cine din familie”, spune Anamaria Borlean-Elek.
Colaborarea cu unele instituții, dar și cu părinții este necesară în astfel de cazuri.
”Da, clar, e nevoie și de ajutorul medicului, al medicului de familie sau al celor de la Agenția Națională Antidrog, cu sediul în Baia Mare, care ne sprijină foarte mult, să se facă analizele de care avem nevoie. Plus munca în familie și terapia cu persoana dependentă”, adaugă Anamaria Borlean-Elek.
Lasa un raspuns