Institutul pentru Politici Publice trage un semnal de alarmă cu privire la proiectul pentru modificarea și completarea Legii nr. 294/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje și a OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru Mediu.
"IPP constată că finalul mandatului actualului legislativ este marcat de un val de propuneri de legi — unele deja adoptate într-un timp record — de un profund populism și risc uriaș în raport cu decalajele pe care le avem de recuperat față de restul statelor europene din punct de vedere al stabilității economice, al predictibilității și, în final, al calității vieții românilor în raport cu ceilalți cetățeni ai UE. Cea mai recentă propunere în acest sens este cea privind scăderea contribuției datorate de operatorii economici care introduc pe piață bunuri ambalate către Fondul de Mediu, de la 2 lei/kg cât este în prezent, la 0,7 lei/kg", se arată într-un comunicat al IPP.
Propunerea a fost inițiată de zece deputați (PNL, PSD, ALDE și UDMR) și se află în prezent în proces legislativ, după ce a fost admisă cu amendamente prin raportul comun al Comisiei economice, Comisiei pentru dezvoltare regională și Comisiei pentru mediu din Senat.
"IPP a avertizat în repetate rânduri cu privire la problemele majore pe care România le are în materia gestionării și valorificării deșeurilor, țara noastră fiind în prezent pe ultimul loc din Europa, cu o cotă de valorificare de aproximativ 5%, în condițiile unei cote de reciclare impusă pe cele patru fracții: hârtie, sticlă, plastic și metal, de 55% până în 2020. Dificultățile în atingerea țintelor asumate duc România tot mai aproape de infringement, cu costuri de aproximativ 200.000 euro pentru fiecare zi de întârziere, costuri care vor fi suportate de cetățeni", precizează IPP.
Potrivit sursei citate, problemele actuale ale sistemului de colectare/valorificare a deșeurilor se datorează unor factori multipli — atât în sectorul public (lipsa infrastructurii de colectare selectivă adecvată pentru populație, lipsa unor mecanisme care să stimuleze valorificarea deșeurilor pe flux și nu depozitarea lor, lipsa planurilor privind reducerea deșeurilor generate la sursă), cât și în cel privat — Administrația Fondului de Mediu a identificat numeroase situații de raportări fictive de deșeuri care nu au fost niciodată reciclate, prejudiciul estimat fiind de peste 50 de milioane de euro, iar ancheta este în prezent în curs la Parchetul General.
În context, IPP propune o serie de recomandări spre a fi luate în considerare în continuare în procesul legislativ.
”Stabilirea unui principiu de calcul al contribuției pentru nerealizarea țintei, care să nu fie încurajatoare pentru nerealizarea acestor ținte, ci să stimuleze dezvoltarea unui sistem de colectare selectivă/valorificare a deșeurilor care să respecte angajamentele europene și să se înscrie în pachetul de măsuri privind economia circulară adoptat de Comisia Europeană în 2015; stabilirea de niveluri diferite de penalitate/contribuție pentru fiecare categorie de deșeuri în parte, proporțional cu costul colectării și cu impactul de mediu al deșeurilor respective”, arată IPP.
În egală măsură, IPP nu încurajează stabilirea unor taxe pentru acumularea de fonduri la bugetul public, ci dezvoltarea unor instrumente economice care să încurajeze reciclarea, în spiritul cerințelor europene.
"Ce omit însă să menționeze inițiatorii proiectului de lege este faptul că această propunere legislativă, în măsura în care va fi adoptată de Camera Deputaților în forma actuală, va genera efecte dezastruoase pentru România, din perspectiva responsabilităților de valorificare a deșeurilor asumate prin Directivele europene, dar și a suportabilității costurilor acestei măsuri de către cetățean, asupra căruia se vor răsfrânge într-un final toate consecințele", se menționează în comunicat.
IPP precizează că printre cele mai severe efecte ale adoptării legii se numără colapsul sistemului actual de colectare selectivă și reciclare, creșterea costurilor serviciilor de salubritate/colectare selectivă pentru cetățeni, reducerea producției interne pentru industriile care utilizează deșeurile ca materii prime sau intervenția neconcurențială a statului pe piața de deșeuri, prin stabilirea unui cost al penalităților datorate statului pentru neîndeplinirea obiectivelor de valorificare a deșeurilor sub costul economic de colectare/valorificare a acestora.
Totodată, IPP atrage atenția asupra declanșării procedurii de infringement pentru nerealizarea obiectivelor asumate și asupra riscului unei penalități de 200.000 euro pe zi; pe lângă riscul de infringement există și riscul dezangajării fondurilor europene din exercițiul financiar 2014-2020 pentru domeniul managementului deșeurilor, mai arată IPP.
Lasa un raspuns