În prima zi a anului, credincioşii ortodocşi sărbătoresc Sfântul Vasile, iar peste 600.000 de români îşi aniversează ziua numelui.
Iată şi care sunt tradiţiile, obiceiurile şi superstiţiile pentru această zi.
În Moldova, în Ajunul lui Sf. Vasile, se aşează 12 coji de ceapă, în care se pune sare. A doua zi se va afla în care luna va ploua şi în care nu: dacă ceapa a lăsat apă, înseamnă că acea luna va fi ploioasă, dacă nu, semn de seceta.
Tot prin părţile Moldovei se spune că dacă de Sfântul Vasile noaptea este lină şi senină, anul va fi bun.
Fetele nemăritate îşi fac “punţi” din crenguţe de măr pe care atârnă un inel, busuioc, o batistă, o pară argintată şi un şir de mărgele, apoi le ascund afară. Dacă a doua zi găsesc punţile cu brumă pe ele se vor mărita cu om bogat, dacă nu, vor lua un om sărac.
Tot în prima zi din an fetele nemăritate se duc în grajd sau în coteţul porcului, lovesc animalele cu piciorul şi spun “anul acesta”, “anul viitor” sau “al doilea an”. Dacă porcul grohăie sau vita se mişcă la prima strigare, atunci faţă se va mărita în următoarele luni, iar dacă se mişcă la următoarele strigări, atunci faţă se va mărita peste un an sau doi.
În prima zi a anului copiii merg cu sorcova, iar cei care-i primesc vor avea parte de vigoare şi belşug.
Se zice că în prima zi a anului trebuie să-ţi între în casă bărbat. Dacă bărbatul este bogat sau sărac, aşa îţi va fi anul.
În ziua de Sf. Vasile, pe nemâncate, omul trebuie să ia în mâna unealta cu care lucrează tot timpul anului şi s-o mânuiască de trei ori, ca să aibă spor tot anul.
Ai noroc dacă, în prima zi a anului, verşi vin pe masă sau răstorni cutia cu chibrituri, atingi cocoaşa unui cocoşat sau dai de pomană unui sărac, îţi ţiuie urechea stânga sau strici un pahar de culoare albă, scriu cei de la sfatulparintilor.ro.
Lasa un raspuns